Vă rog să participați la acest sondaj pentru a vedea care este sentimentul legat de programele localizate în limba română între utilizatorii de Mac OS.
Vă rog să participați la acest sondaj pentru a vedea care este sentimentul legat de programele localizate în limba română între utilizatorii de Mac OS.
Bine ai venit. Noi ne întîlnim în ultima joi a fiecărei luni, orele 18.00 și mai încolo, se anunță din timp unde. Posibil ca luna asta să fie altă locație, vezi rubrica întîlnirilor.
V3 din motive de Setari Implicite, Cutie Cu Unelte, Revocare etc. ma incurc in ele mai ales ca am vazut niste traduceri de-a dreptul cretinoide pentru Kerning, Leading, Font Size (Marime Corp Font, oare nu era de ajuns Marime Font?) Leading, Align Left/Right Justify etc. Chiar as vrea sa vad INDD tradus, cred ca m-as intoarce pe dos de ras.
Problema e ca le traduc fara sa aiba habar de program si le traduc cuvant cu cuvant. In momenttul in care traduci un menu de program dintr-o limba in alta cred ca mai indicat e sa ai langa tine un utilizator care e profesor in programul respectiv.
E foarte buna engleza pentru mine mai ales in interactiunea cu computerele.
V3 din motive de Setari Implicite, Cutie Cu Unelte, Revocare etc. ma incurc in ele mai ales ca am vazut niste traduceri de-a dreptul cretinoide pentru Kerning, Leading, Font Size (Marime Corp Font, oare nu era de ajuns Marime Font?) Leading, Align Left/Right Justify etc. Chiar as vrea sa vad INDD tradus, cred ca m-as intoarce pe dos de ras.
Problema e ca le traduc fara sa aiba habar de program si le traduc cuvant cu cuvant. In momenttul in care traduci un menu de program dintr-o limba in alta cred ca mai indicat e sa ai langa tine un utilizator care e profesor in programul respectiv.
E foarte buna engleza pentru mine mai ales in interactiunea cu computerele.
Apropo, tu cum ai traduce kerning și leading (atenție, cred că e de la lead „plumb”, nu de la to lead „ a conduce”; cred că se referă la uzul tipografilor de a intercala bucăți de plumb pt a distanța rîndurile unui text). Kerning/tracking (unele aplicații folosesc kerning, altele tracking).
Kerning vine, la urma urmei, din latină, unde însemna ‘țîțînă, balama’, adică suportul de balans al caracterului în raport cu alt caracter. La naiba, cum traduci asta în română?
Kerning, descriptiv, este distanța dintre caractere (deci pe orizontală), pe cînd leading [lediη] este distanța dintre rînduri, deci pe verticală. Corect? Sau greșesc undeva?
Kerning ar fi spațierea caracterelor, iar leading ar fi spațierea rîndurilor? tighten/loosen (la kerning) ar fi strînge/lărgește (spațiul dintre caractere), corect?
Fă-ți timp să ne vedem un pic pe tema asta, dar nu imediat, vreau să gat manualul ăsta de mac, m-am cam plictisit, după aia voi fi mai liber, de acord?
Apropo, tu cum ai traduce kerning și leading (atenție, cred că e de la lead „plumb”, nu de la to lead „ a conduce”; cred că se referă la uzul tipografilor de a intercala bucăți de plumb pt a distanța rîndurile unui text). Kerning/tracking (unele aplicații folosesc kerning, altele tracking).
Kerning vine, la urma urmei, din latină, unde însemna ‘țîțînă, balama’, adică suportul de balans al caracterului în raport cu alt caracter. La naiba, cum traduci asta în română?
Kerning, descriptiv, este distanța dintre caractere (deci pe orizontală), pe cînd leading [lediη] este distanța dintre rînduri, deci pe verticală. Corect? Sau greșesc undeva?
Kerning ar fi spațierea caracterelor, iar leading ar fi spațierea rîndurilor? tighten/loosen (la kerning) ar fi strînge/lărgește (spațiul dintre caractere), corect?
Cat se poate de corect. Chiar asteptam un comentariu pe tema asta din partea ta. Intentionat am inclus termeni typo acolo stiind ca te pricepi la fonturi.
@ dacuburebista as fi curios cum au tradus termeni ca trap, overprint, knock out, rasterize, stroke, clipping path. Banuiesc ca la swatches le-au zis bidinele sau in cel mai bun caz pensule nu cred ca le-a dat prin cap sa o traduca librarie de culori (culori implicite??? :) )
Oricum ar suna in limba romana tot m-ar deruta putin. Cred ca m-as descurca dupa pozitionarea lor in menu. La fel cum acum ceva vreme m-am chinuit sa bag in retea un calculator cu winblows-ul in japoneza.
am vazut eu indesign, nu e chiar de ris
iar noi tratam prea superficial asemenea probleme si de multe ori muuuuult prea partizan
parerea mea…
Da, am și explicat de ce, mai de mult: deoarece nimeni, mult timp, nu a preluat și nu a coordonat acțiunea; acel cineva, teoretic, trebuia să fie Academia. Între timp, a apărut dexonline.ro, tot ca inițiativă privată și a ieșit așa de frumos. apoi, băieții din open source care au făcut mult mai mult decît Academia (nici nu era greu, la o adică, de vreme ce Academia nu a făcut nimic!). Ușor-ușor, lucrurile s-au închegat și s-ar putea accelera dacă ar fi undeva un impuls și o coordonare. Probabil nu va fi niciun impuls, cel puțin nu unul oficial.
Cei care știu bine engleza n u-și imaginează că mulți ar aprecia un sistem localizat + aplicațiile principale (toate nu pot fi, evident). Aici intrăm deja în cerc vicios: nu se localizează pt că nu cere piața, iar piața nu cere pt că nu se localizează.
Kerning și tracking sunt două lucruri diferite. Deși ambele se referă la spațiul dintre litere, kerning-ul se aplică numai unei perechi de caractere, pe când tracking-ul are efect asupra unui șir de caractere oricât de mare. De exemplu în Illustrator, dacă selectez un rând de caractere, pot modifica tracking-ul dar nu și kerning-ul. Dacă vreau să modific spațiul dintre două litere, pun cursorul între ele (nu le selectez!) și abia atunci pot modifica kerning-ul.
Se mai încumetă cineva să traducă acești doi termeni în limba română?
...as fi curios cum au tradus termeni ca trap, overprint, knock out, rasterize, stroke, clipping path. Banuiesc ca la swatches le-au zis bidinele sau in cel mai bun caz pensule nu cred ca le-a dat prin cap sa o traduca librarie de culori (culori implicite??? :) )
daca au facut francezii treaba asta, sper ca rominii sa fie mai destepti si sa nu incerce sa traduca termenii care sunt deja folositi si cunoscuti
ca de-aia exista holsurb si foraibar si bendix si atitea alte cuvinte care sunt comune in mai multe din limbile pamintului
Hai să facem ca acum o sută de ani (cum bine s-a facut). Acolo unde nu există echivalent (sau exista niste caraghioslîcuri), păstrăm forma engleză. Acolo unde există (leading=spaţiere), o punem pe aia românească.
...as fi curios cum au tradus termeni ca trap, overprint, knock out, rasterize, stroke, clipping path. Banuiesc ca la swatches le-au zis bidinele sau in cel mai bun caz pensule nu cred ca le-a dat prin cap sa o traduca librarie de culori (culori implicite??? :) )
daca au facut francezii treaba asta, sper ca rominii sa fie mai destepti si sa nu incerce sa traduca termenii care sunt deja folositi si cunoscuti
ca de-aia exista holsurb si foraibar si bendix si atitea alte cuvinte care sunt comune in mai multe din limbile pamintului
E bine ca limba să fie îmbogățită, dar nu cu cuvinte ca „log-are”, „downloadează”, „messenger”, „browser”, cuvinte care pentru un om care nu vorbește engleza și a trecut prin școala românească nu le-ar înțelege conform regulilor care le-a învățat. Acum să nu-mi spuneți că se învață oricum o limbă străină și ea e engleza. O vizită în realitate poate confirma cât de mult se învață la acea limbă și câți o învață, cam 10% dintr-o clasă maxim.
Uite un exemplu popular, „sait”. De ce se chinuie unii să scrie „sit-ul” când toată lumea zice „saitul” ? Există și o luptă între cei care vorbesc neologismele și cei care le scriu ?
Alexandru are şi nu are dreptate.
Nu are pentru că: un cuvînt nou trebuie învăţat, că de aia e nou! Deci, dacă badea Ion vrea să se dea huţa pe net, e musai să înveţe brauzăr.
Are dreptate exact în partea a doua, cu scrierea “românească” a termenilor. Dacă tot e musai să înveţi (că de aia eşti om, să înveţi, nu să latri), atunci poţi face şi adaptarea “sait”. Are româna (avea) un principiu fonetic de scriere? Să-l folosim! Altfel, am avea şi acum “chaise longue” în loc de şezlong!
Odinioară, vulgul se deosebea de aristocraţie tocmai pentru că pronunţau la fel, dar scriau diferit. De data asta, măcar o dată, vulgul a gîndit bine!
