DP:In ‘97 Bill Gates a oferit sistemul de operare si partea de internet si au facut bani frumosi. La Apple e readus Steve Jobs, cu scuzele de rigoare, pentru ca au vazut ce a facut el cu firmele lui. A fost o palma buna pe care a primit-o Jobs cand l-au dat afara cu ajutorul consiliului de administratie, pentru ca avea un comportament iritant, obraznic si chiar jignitor. Un sut in fund e un pas inainte. Sunt convinsa ca aceasta lovitura pe care a primit-o atunci l-a ajutat sa-si revizuiasca modul de a gandi despre oameni si sa-si schimbe comportamentul, de aceea cand a revenit la alt nivel de maturiatate, a reusit sa impuna celor de la Apple sa spuna “ne scuzati dragi clienti”, “am avut o politica de marketing proasta”, “acest calculator e un calculator personal, n-are motiv sa fie atat de scump”, “am gresit cand am comparat cu alte calculatoare jignind (IBM)”. Au recalculat toata strategia, au venit cu “Think different!”.
Istoria Apple e o lectie de viata fantastica, multa lume ar trebui sa o citeasca si sa fie instruiti sa o inteleaga, pentru ca numai cand gresesti si-ti recunosti greseala si o repari devii un om mai bun si esti respectat.
Cand am ajuns la IRIS in ‘97, eram deranjata ca, compania era prea mica, ca nu e reprezentata suficient de bine, ca nu e mai agresiva.
La inceput am avut 2 campanii faine, una cu un calculator bun, nu entry-level, cu imprimanta jet si cu un pachetel de jocuri cu 1400 de dolari, cand cel mai bun calculator se ducea la 7-8000 de dolari. Cu trei clienti ce luau calculator scump iti faceai incasarea pe o luna, dar ii gaseai greu.
Noi am facut reclama in revista Capital, a fost scump, dar… si atunci Macurile erau incompatibile. Atunci am inventat si lucratul pana la 10 pm. Seara verificam adresele din Pagini Aurii, iar dimineata dadeam telefoane si faceam scrisori. In a doua saptamana strigam: “Am vandut al cincilea!”, pe atunci sa vinzi 5 calculatoare pe zi era miracol.
IRIS in ‘97 vindea direct, cei 52 de dealeri murisera rand pe rand aproape toti, Noumax facea doar service.
Adobe a facut o promotie la sfarsit de noiembrie 1997, Photoshop, Illustrator si Page Maker la 450 de dolari, sau doar Photoshop si Illustrator la aproximativ 350. Combinat si cu vanzarea de PCuri, am avut in ianuarie 1998, 1,7 miliarde de lei incasare (n.r. aprox. 20 milioane dolari). In martie directorul cipriot a luat premiul pentru cea mai agresiva campanie de vanzare a produselor Adobe.
Dealerii erau suparati pentru ca eram in concurenta directa (reprezentanta), nu era corect dar trebuia sa traim si noi din ceva, asa ca unii ne spuneau sa “luam mana de pe clienti”. Clientii nu aveau promisiuni financiare speciale la reprezentanta, era modul cinstit de-a ii fi aproape cel care il tinea aproape.

MacUser.ro: Sper sa nu sune misogin: cum ai ajuns tu, fata tanara si frumoasa sa lucrezi cu computerele?
DP: Cand am terminat liceul, consiliul de familie s-a intrebat ce sa faca cu mine. Eu vroiam sa fiu profesoara pentru ca vroiam sa am timp sa-mi cresc copii, intr-o familie mare. Dar ei decisesera deja si am ajuns la Facultatea de Automatica. Am intrat prima pe lista si am fost sefa de grupa. Aveam condica si luam absente si pentru cei care chiuleau. Am ramas si restantiera la desen tehnic.
Am terminat facultatea a sasea pe tara si puteam alege un post in Bucuresti, ce vroiam. Am ales Institutul de Automatizari care era langa casa la 5 minute. Intre timp ma si casatorisem in ultimul an.
La institut, nu faceam nimic. Si eram acolo numai absolventi crema de la mai multe facultati. In jumatate de an n-am facut decat sa: invat sa joc sah, poker stiam deja, citesc. Din cauza ca ma plictiseam si tot ceream sa fac ceva, m-au mutat din sectie in sectie pana cand am dat peste un director foarte destept, Lazar, care mi-a propus sa facem rost de calculatoare de la sarbi, era inainte de ‘89. Primele calculatoare care le-am adus au fost de la iugoslavi. Si au fost folosite pentru jocuri, directorul juca Tetris. Mie nu mi-a venit sa cred, asa ca dupa revolutie am facut cerere si m-am transferat la ITC, speram sa fac si eu ceva, era visul meu, ca acolo aflasem ca e mai bine.
Cand am venit la ITC simtem ca innebunesc, intr-o sedinta am vorbit violent si le-am zis ca m-am saturat sa inviu gaini moarte. Si mi-am dat demisia.
Gasisem in ziar un anunt al firmei Delta Design care facea angajari si m-am dus acolo. Ma dusesem sa ma angajez la departamentul de software, sa fac aplicatii, nu ca sa vand calculatore. Dar am aflat ca n-aveau inca departament de software infiintat. In afara de job-ul femeii de serviciu, altceva mai aveau doar la vanzari. Am plecat de la firmele de stat doar ca vroiam sa muncesc ceva.
In 91 m-am angajat la Delta Design. Noi in firma eram 6 oameni la un calculator si ne dadeam coate sa facem oferte pe el.
Cred ca in noiembrie am vazut un Clasic. Cam galbior. Am montat tastatura, dar ma intrebam de ce e doar un monitor cu tastatura? Si i-am dat drumul. Si in loc sa vad un ecran mort, am vazut un meniu care am crezut ca e in limba japoneza. Am inceput sa apas pe tastatura si am vazut ca scrie. A fost dragoste la prima vedere, am zis ca asta e o minunatie. Am inceput sa tip ca e un calculator si ne-am strans toti in jurul lui. Asa ca am intrebat “noi de ce nu vindem asa ceva”?
Eu imi notasem comenzile pentru PC pentru ca nu le puteam tine minte, dar pe Classic era o nebunie: click click pe folder era rapid.
Seful mi-a zis sa raman sa lucrez pentru lansarea de a doua zi, pentru ca trebuiau facute pliantele de prezentare, si am zis da, cu conditia sa lucrez eu pe Clasic. Dragoste la prima vedere! Si am insistat sa vindem si noi Macintoshul.
In ‘92 au vorbit cu cei de la Apple, au facut actele pentru o noua firma, apoi au venit cei de la Apple sa vada noul sediu. Multi din firma au fost luati la RCS, eu am ramas, ma rodea gelozia ca de ce nu ma ia si pe mine. Intr-o zi a venit seful,  si m-a luat intr-o plimbare cu Mercedesul [rade], si m-a dus la RCS si ma facuse deja directoare de departament. Dorise sa vada cum reactionez, pentru ca eu nu-mi infranam reactiile, nici pro nici contra, uneori imi parea rau pentru ca eram prea repezita, dar imi parea bine ca faceam ceva si nu mai aveam angoasa de la institute, era alta lume pentru mine.

DP: In 98, Apple au lansat la noul iMac pe 15 august, pe intai august erau deja vandute, fara a se vedea produsul, peste 3000 de bucati pe piata americana, dupa anii de groaza. Au facut mare reclama pentru produs, toti au inteles ca au incredere in Steve Jobs, Apple si-a cerut iertare, si oamenii au cumparat in draci, 300.000 de bucati cumparate la 1800 de dolari bucata. Iar in retea nu mergea decat pe portul Ethernet, aveau nevoie de imprimanta scumpa, compatibilitate mica, dar incepusera sa lucreze, aveau [partea de ] internet de la Microsoft, incepusera deja sa spuna ca sistemul de operare e compatibil, daca vii cu fisiere din Word sau Excel, Mac-ul ti le transforma si ti le citeste. Excelul aparuse pentru Mac in 97. Dar mai era cale lunga pana la ce este acum.
In acea perioada, noi am avut expozitie in septembrie, si aveam iMac-ul lansat cu o luna inainte. Mai apoi, cam 5 ani de zile dupa, cand Apple lansa ceva, noi aveam imediat o expozitie si apaream cu ceva nou.
La expozitie eu nu aveam macuri de expus pentru ca nu am reusit sa le aduc cu avionul e la Budapesta. Eram disperata. In prima zi, ca sa expun, adunasem toate calculatoarele din IRIS, rugasem si clienti sa vina cu calculatoarele. A doua zi, cand targul a fost deschis si publicului, veneau pe trepte 18 iMacuri in cutiile lor patratoase, frumoase, cum nu vazuse nimeni la nici un produs, erau date din mana in mana in sir indian si toata lumea venea sa vada unde duce dâra de Macuri.
Le-am vandut imediat cu dealerii noi (5 din tara).
In 99 am organizat stand si la CERF. Apple lua in toata lumea la toate expozitiile premiul intai, nu numai pentru cel mai bun desgin, dar si pentru cel mai rapid procesor, cea mai rapida placa de retea, pentru placi grafice, iar la noi premiul la luat computerul MBL de la Computerland. Strainii care erau in tara erau mirati, pentru ca nu auzisera sa existe un astfel de computer, nu era IBM, nu era Compaq.
MacUser.ro: Cum se formeaza pretul pentru un Mac in Romania? Intrebarea revine des pe forum.
DP: Cinstit? E la latitudinea ta daca scrii… Pretul e mai mare decat in vest pentru ca marfa nu e luata direct din fabrica ci prin mai multe maini.
MacUser.ro: Piata e unul dintre motive?

DP: Eu nu sunt de acord, am spus-o permanent si e unul dintre motivele pentru care am plecat de la IRIS, daca materialele sunt in euro si mana de munca o platesti in euro, atunci pui pret in euro. Diferenta dintre euro si dolari se explica prin faptul ca statul american conduce lumea si americanii au o piata protejata, produsele americane sunt sustinute de guvern, de aceea sunt interdictii ca produsele din America sa fie exportate, pentru ca si creeaza concurenta altor piete, dar si pentru ca fiind subventionata piata nu e corect sa faci bani pe subventia statului. Daca tu, te duci si-ti cumperi de acolo, te duci pe riscul tau. De aceea sunt foarte multe produse [Apple] pe care scrie ca se comercializeaza doar pe teritoriul SUA. Asta este! Au fost destepti, sunt tari, trebuie sa suportam treaba asta. N-avem aici ce sa comentam.
Dar comentam cand vedem pretul din Franta si pretul din Romania, de exemplu.
Eu spun clientilor preturile, pentru ca trebuie sa fiu onesta cu ei, si pentru ca am avut de la inceput politica de vanzare in volum si nu cea la pret mare, chiar daca am fost criticata de catre ceilalti [distribuitori] ca am fost favorizata. Dar eu nu am castigat clientii cu un pret mai mic, ci am dat constant preturi mai mici, punand un [profit] margin mai mic pentru mine. Rezultatul e unde sunt acum, personal sunt tot aici din ‘99 iar profesional am deschis magazinul de la Cluj din subventie de la grup, nu cu banii pe care i-am facut.
Nu mi se dau bani pentru reclama, asa ca trebuie sa vand cat mai mult. Daca facem socoteala, diferenta de pret de lista si cu cat vand eu, ar fi fost [fonduri suficiente] pentru o reclama.
Cand am lucrat cu companii mari am aplicat legi/[reguli] comerciale: se vinde la volum, dar atunci nu poti sa tii pretul de lista. Am dat servicii in plus. Ceilati dealeri nu m-au inteles cand le-am zis ca poti sa castigi clienti cu servicii. Cand scazi pretul, pune pret pe servicii, pentru ce nu poate fi inclus.
Eu am plecat cu mult mai putini bani decat alti dealeri. Grupul mi-a dat doar cat sa fac mobilierul de aici. Restul a venit din rulajul la ce importam deja. De aceea grupul a avut rabdare cu mine 5 ani pana am ajuns pe profit adevarat, ar fi putut sa ma desfiinteze.
In timpul asta n-am fost ascultatoare, n-am luat o cutie din depozit sa o dau mai departe. Am dezvoltat servicii mai greu, pentru ca m-am asezat mai tarziu si mai greu pe piata, n-am avut posibilitatea sa dau oamenilor salarii adevarate, si de aceea nu mi-am putut permite sa angajez oameni adevarati de la bun inceput. Am schimbat mult personal pentru ca daca omul nu-mi intelege deciziile, nu avem ce colabora, altii foarte buni au plecat pentru ca au considerat ca nu pot sa le dau banii pe care ii merita.
Politica de vanzare a fost foarte dura, pentru ca erau 2 companii: a mea si IRIS-ul ale caror idei se bateau cap in cap, eu am inceput cu stoc in 2000, am luat-o peste ceafa, si pentru ca trebuia rapid sa returnez banii, am ajuns sa dau la [alti] dealeri marfa.
Am inceput sa lucrez cu universitati, care inainte cumparau de afara, dar in ciuda volumului preturile din Romania tot au crescut. Nu mai puteam da vina pe cursul valutar.

MacUser.ro: Cum e cu garantia de doi ani?
DP: Spusa pe aia adevarata: noi dam omului al doilea an de garantie.
MacUser.ro: Cat costa asta? 2,5%?
DP: Nu, e mai multisor, Apple Care e mult mai mult. In momentul in care ti se ridica pretul [ca dealer] cam cu 15-18% in functie de configuratie, primesti Apple Care care include enorm de mult. Calculatoarele Apple sunt inca bune? Cate se strica?... Raman niste bani, dar este o siguranta. Am explicat clientilor ce inseamna acum, si daca se va intampla cum vreau eu, clientul va primi un adevarat Apple Care. In mod normal ar fi trebuit sa se intample asa: persoanelor fizice sa le dai 2 ani garantie cum spune legea, fara sa-i ridici pretul; iar pentru firme, un an garantie. Si atunci ar fi trebuit sa [avem in Romania] preturile din Franta.
MacUser.ro: Cine a marit preturile ? Cine le aduce…
DP: Si eu import dar mi se impune un pret. Eu daca-i spun omului pretul, mai mic pentru ca-i fac reducere, dar daca el cumpara Apple Care, ii dau voie sa ma sune oricand il frige, 24h/24h sa-i dai toate informatiile. Oamenii inca au bun simt si nu te suna [tot timpul]. Eu am dat [un angajat] afara pentru ca n-a vrut sa raspunda unui client.
Eu am acelasi margin, deci banul [diferenta de pret] nu la mine se duce. Cand produsul trece prin prea multe maini ... [asta se intampla]. De aceea Apple s-a suparat pe distribuitorii din lumea intreaga si au trecut de acum 2-3 ani la conceptul de Apple Store, nu magazin virtual, ci magazin in strada. Au avut succes si au suparat lantul de distributie. Dar au bagat enorm de multi bani in America, mai ales in reclama. De ce magazinele Apple vand mai mult decat celelalte [magazine ale dealerilor]? In Londra sunt 8 magazine Apple.
MacUser.ro: Se mai deschid in Elvetia, in Franta la Paris, la noi e vreo idee?
DP: Uita-te pe http://www.euro.apple.com ! Si in albastru vezi ce e Apple in Europa.
[rade] Vrei sa dai mana cu Steve Jobs? [intinde mana si dam mana] SE IA! Am dat mana cu Presedintele Apple Europa, care da mana tot timpul cu Steve Jobs [rade]... e o gluma…
MacUser.ro: Cam cat ar fi piata de Mac din Romania? Estimativ…
DP: Din pacate, pentru ca necesarul de calculatoare a crescut, piata a inghitit foarte multe produse IT, statisticile arata ca se cam dubleaza de la an la an. Daca la un moment dat prin 2003-2004 piata noastra crescuse un pic, acum cu produse mai bune am scazut [procentual] pentru ca ceilalti [PC] au crescut foarte tare. La o licitatie la Facultatea de Arte, eu am dat 3 Macuri si 18 PCuri.
Mie din 2005 incoace mi se dubleaza an de an cifra de vanzari pe Apple. Clientela s-a mai schimbat, nu mai lucrez foarte mult pe grupuri mari, care deja si-au facut cumparaturile, si acum doar mai schimba cate ceva. Calculatoarele sunt bune, nu se mai schimba in cantitati mari, 20-30 odata, ci 2-3, nu se mai cumpara mult. Am pastrat clientii mari cu margin [profit] mic, le arat facturile de import si-i intreb: “cat imi lasi si mie”; ca sa vezi cu ce traiesc. La volum mare, la calculatoare superperformante, eu vorbesc de 9% [reducere]. Iar volum mare inseamna de la 40 de mii de euro in sus, ca altfel n-am de unde.
Eu am inceput acum sa promovez foarte multe servicii cu care grupul nu este de acord. Eu am facut firma asta ca sa supravietuiasca oricare ar fi brandul pe care il comercializeaza. Am inceput sa ofer servicii de inchiriere pe unul sau 2 ani de zile. Pe client nu-l mai intereseaza perioada garantiei, isi schimba imediat calculatorul pentru ceva mai nou de care el are nevoie. Daca nu-i merge businessul sau cand nu-l mai doreste dupa incheierea anului, mi-l da inapoi, nu ii blocheaza fonduri si nu-l imobilizeaza in miscare. Ratele depind de dobanda bancii pentru ca facem impumut la banca pentru achizitionare, ceea ce ne incurca si ne da un pret un pic mai mare decat la amortizarea normala. Daca-l cumperi, il amortizezi in 3 ani de zile, la inchiriere, mai pui o dobanda de 3-4% in euro. In lei, cu toate comisioanele se ajunge la 16%. E un serviciu care afara se practica foarte bine. Pe client nu-l intereseaza garantia, manopera, piesele.

MacUser.ro: Si softul?
DP: Da, e inclus. Eu ii pun clientului ce soft vrea. Eu il pun pe mijloace fixe, si din rata clientului acoper cheltuiala si foarte putin pentru oamenii care fac service-ul. Daca clientului i se strica calculatorul inchiriat, obligatoriu in 4 ore primeste altul incluzand si transferul de date, astfel incat sa poata lucra mai departe. E un fel de leasing operational, pentru calculatoare.
MacUser.ro: E misto.
MacUser.ro: In legatura cu pretul, multi macuseri constata o problema reala in alcatuirea lui in Romania.
DP: Ce ma deranjeaza este ca nu se vede un risc care poate duce la pierderea de bani:
Noi traim in continuare de pe urma companiilor mari, pentru ca piata de retail e aproape egala cu zero. Eu vand 70% catre companii mari si 30% retail. Aceste companii mari pot sa-si comande de afara. Singurul dezavantaj e ca vine cu sistemul de operare in limba tarii de unde se face achizitia, dar daca e din UK sau Irlanda nu mai e nici o problema. Ce fac [dealerii] in cazul asta?
Piata din Romania e o piata slaba, fara putere de cumparare, si eu zic tot timpul ca nu poti sa vii cu preturi mai mari. Politica de vanzari trebuie sa fie in volum. Ca Apple, de ce a vandut el iPod-ul, iPhone-ul? Ca omul sa aiba reclama in mana, sa nu mai fie pe cartoane. Tot ce trebuie sa facem in Romania e sa imitam strategia Apple. Cand ei au succes, de ce sa inventezi altceva?
La mine, clientul are 2 ani garantie, ii mai dau si o reducere de 5%, mai negociem, nu se ajunge la o diferenta fata de strainatate de 12%, la mine ramane 7%, ca are si transportul, mai ma strange de gat, [ne mai intelegem], dar tot nu-i corect. Tot nu-i corect. Un [profit] margin de 5% nu e suficient ca sa supravietuiesti. Pentru un profit de 5% ai nevoie de un [profit] margin de 10%, pentru ca sunt si cheltuieli, trebuie platite toate taxele. Deci nu se poate scadea sub 10%. Eu am 9% la iPod si 14% la produsele profesionale. Tot e putin [si asa].
Adobe timp de un an si 3 luni nu ne-a dat software pentru procesoare Intel. Nu i-a pasat de piata Apple, e mult prea mica. Pana cand nu au dat drumul la versiunea noua, n-am putut vinde calculatoarele: Mac Pro-urile, s-a simtit scaderea in vanzari.
Cel mai bine s-au vandut portabilele: Macbook-urile. Apoi iMac-urile.
La iPod-uri am vandut doar la companiile foarte mari.
MacUser.ro: Companii, iPoduri?
DP: Da, Pepsi. In rest, piata foarte mica pentru un mp3 player frumos, dar scump.

DP: iPhone-ul ne-a lovit foarte rau. Marea majoritate a clientilor care ar fi avut bani sa cumpere si-au luat de afara. Piata neagra si gri a inflorit. De aceea, in SUA e inca coada la iPhone, in Europa nu. Multi cumpara de pe piata gri din State. In Franta, chiar fara protectie, iPhone-ul nu mai merge peste granita franceza. In Germania, debocat merge peste tot. Sunt enorm de multi care l-ar fi cumparat in Romania. Touch-ul n-a avut trecere.
MacUser.ro: Lumea vrea iPhone-ul. Zice ca pentru 100 de dolari in plus…
DP: Cati sunt pasionati sa dialogheze pe internet, cati s-au obisnuit sa aiba agenda [si calendar]?
MacUser.ro: Cred ca multi. Nokia si SE au functiile astea.
DP: Da, dar sunt scumpe. Touch-ul n-a prins atat de bine pentru ca marea majoritate [a clientilor] a dorit sa vorbeasca la telefon.
MacUser.ro: Sunt sanse sa vina iPhone in Romania?
DP: Speram prin Orange, dar nu stim cand. Nu ni s-a spus nimic.
MacUser.ro: Cand preconizezi? Anul asta, peste 5 ani, in cateva luni?
DP: Cand in Europa au iPhone doar Anglia, Germania si Franta, trebuie sa ne intrebam ce au patit celelalte tari [cu reprezentare Apple]. Daca aveau toti si nu noi, mi-as fi pus intrebari.
DP: Ce zici de preturile lui Adobe?
MacUser.ro: De doua ori mai scump in Anglia decat in America, de doua ori mai scump!
DP: Cand au venit Adobe in Romania m-am substituit clientilor si am facut corp comun. Am zis, nu e admisibil ca la un produs la care nu i-ai adus nici o imbunatatire, pretul de 1200 de dolari sa-l transformi in 1200 de euro. Adu produsul nou si pune-i 1500 de euro, dar nu e posibil sa faci o ridicare de pret de 35% fara sa-i faci nici un fel de modificare. Dar vanzarile au scazut. Cum poti sa [gresesti atat]?
MacUser.ro: E aroganta.
DP: Da, dar sunt niste oameni de afara, cine i-a pacalit cand le-a spus ca “merge”? Eu cred ca pretul din fabrica e marit pana ajunge la client cu 70%
MacUser.ro: 70%??!? Pentru produsele Apple sau Adobe?
DP: Pentru Adobe. La Apple nu e asa de trist. La Adobe sunt convinsa ca e intre 60 si 75%. Aproape sigur.
Eu am pus preturile pe site cu 5% mai mici decat ceilalti [dealeri]. Ca sa-mi ramana si mie 15% [marja de profit]. Cand vine clientul ii mai dau 5%. Daca e volum mare, mai dau pana la 9%, ca e soft, nu fac nimic.
MacUser.ro: Revine pe forum ideea unei reviste Mac.
DP: Pai n-am avut eu revista? Mi-au omorat-o dupa 2 ani. Macar de ar fi luat-o ei… Am facut-o pe banii mei. Si pe timpul meu.

MacUser.ro: Multumesc mult pentru interviu, mi-a facut placere.

Acum câteva zile, Noumax a primit din partea Apple statutul de Premium Service Provider. Am pus deja știre pe prima pagină, dar am cerut mai multe detalii, să știm cu toții despre ce e vorba.
Adi Ionașcu a fost foarte haios și a răspuns sub forma de auto-interviu. Așa că direct aici i-e locul!

R: Ce înseamnă statutul de Apple Premium Service Provider?
Eu: E ca și când ai câștiga un concurs de frumusețe, adică nu ajunge să fii pe scenă și să arăți relativ bine, mai trebuie să știi și ceva poezii (sau să cânți), s-o faci în mod constant bine și cu aplauze și (mai ales) să ai planuri de viitor fezabile și ce spui că (o să) faci așa să se și întâmple.
R: Adică e altceva decât să ai autorizare de reparații pentru produse Apple?
Eu: Este și asta și în plus confirmarea că acționezi pe perioade lungi conform cu standardele și așteptările (mai ales ale) clienților.
R: Ce înseamnă perioade lungi?
Eu: Ne-am dori să obținem matematic încadrarea în această categorie. Din fericire (fără glumă) criteriile sunt transparente (un set riguros de indicatori) și se reevaluează la fiecare câteva luni, ceea ce ne ține “în priză”. Ieșirea din aceasta categorie ar fi pentru noi semnalul că undeva (și se poate vedea exact unde) sigur am greșit.
R: De exemplu…
Eu:...unul din criterii este răspunsul pe care îl dau clienții noștri la sondajele aleatorii non-comerciale făcute de Apple. Deși pare (poate) deplasat, e foarte important să avem toate datele de contact ale clienților (adresa de e-mail este vitală) și să-i determinăm pe toți să-și manifeste opiniile în legătură cu activitatea noastră (dacă părerea e favorabilă cu atât mai bine…).
R: Ce înseamnă că vă doriți?
Eu: Înseamnă că va trebui (ca activitate permanenta) să urmărim îndeplinirea criteriilor de performanță pentru a reînnoi periodic statulul de Apple Premium Service Provider.
R: N-ar fi cazul să vă schimbați și sigla și restul?
Eu: Nu, noi rămânem Apple Authorised Service Provider (statut care ne onorează) și calificativul de Premium ne pune în fruntea listei. Pe scurt, nu…
R: Deci deocamdată sunteți într-o formație elitistă?
Eu: Nu, deocamdată se pare că suntem liderii zonali ai unei organizații (deja) elitiste care se ocupă cu service-ul autorizat pentru produse Apple.
R: Mulțumesc, mai vorbim?
Eu: Oricând, despre orice!