da, e rau cind sta masina…
dar cum e sa ti se refuze tirajul?
Nu e asa de simplu… e greu sa refuzi un tiraj daca lucrarea e decenta. Asta in cazul in care clientul nu e o agentie elitista, care vrea si marea cu sarea si plateste cand are ea chef. Sa fie la ei, eu le-am zis de mult pass. Evident, tipografia trebuie sa fie inzestrata cu un spirit obiectiv si daca constata ca lucrarea are probleme semnificative sa o refaca, este la urma urmei o chestie de bun simt.
Am revenit cu un nou post. Color Management . Profile input - output ( ICC )
Sa presupunem ca va aflati intr-un magazin in fata a 20 de televizoare care afiseaza o imagine statica (o poza sa spunem ). Veti observa ca fiecare dintre ele (chiar daca sunt acelasi model ) afiseaza culorile in mod diferit. Diferentele apar datorita tipului de tehnologii folosite, diagonala , incidenta luminii , pozitia observatorului, etc. Pentru a vizualiza identic imaginea pe cele 20 de televizoare, trebuiesc indeplinite o serie de conditii de vizualizare si setate caracteristicile de redare pentru fiecare dintre ele. Asa se intampla si in cazul procesului de tiparire. Pe tot lantul tehnologic ( aparat foto, scanner, monitor , digital proof , masina de tipar ) sunt necesare 2-a procese : calibrare + profile culoare .
Aparatul foto , scannerul sunt sisteme input ( care capteaza imaginea ). Monitorul , proof-ul digital , masina de tipar sunt sisteme output ( care redau imaginea ).
1. Aparat foto. Pentru ca un aparat foto sa capteze corect o imagine trebuie sa fie calibrat conform normelor producatorului. Un profil de culoare trebuie sa contina informatii despre : spatiul de culoare RGB folosit ( recomand ECI RGB si nu Adobe RGB care este definit cu D65) , sensibilitate spectrala , caracteristicile sursei de lumina ( temperatura culorii , puterea luminii ), contrast , etc. Pentru a crea un profil ICC trebuie fotografiat un test chart standardizat (ISO 12641 ) . Fiecare patratel de culoare standardizat va afisa o valoare RGB care va fi interpretata in spatiul CIElab. Valoarea astfel obtinuta trebuie sa fie aproximativ egala cu cea definita in test chart. Daca exista diferente , se vor verifica toate setarile aparatului sau ale sursei de lumina.
Aparatele foto care nu pot fi calibrate conform ISO standard IT 8 nu pot genera imagini corecte in sistemul de referinta CIElab.
2. Monitorul. Nu toate monitoarele pot fi folosite in industria grafica. Monitoarele LCD nu se folosesc in industria grafica. Nici toate monitoarele CRT nu ating parametrii ceruti. Pentru un monitor profesional trebuiesc indeplinite urmatoarele proceduri. Conditiile de iluminare in camera trebuiesc masurate si corelate conform standardului ( masurarea luminii la nivelul monitorului stins, reflexia luminii in apropierea acestuia , etc ) . Se vor seta urmatoarele valori : spatiul RGB folosit, valuoarea Gamma , Brightness, White point . Se va afisa pe monitor un test chart conform ISO 12640. Cu ajutorul unui spectofotometru special se vor masura valorile respective care vor fi afisate CIElab. Dupa ajustarile corespunzatoare, monitorul dvs. va reda culorile corect.
Acum, pentru a vizualiza cum va arata documentul dvs. tiparit , veti incarca profilul de culoare corespunzator procesului tehnologic folosit si tipului de hartie . Profilele ECI / Fogra sunt valabile in spatiul european si au la baza standardul ISO 12647.
3. Masini de tiparit. Dupa calibrarea masinii de tiparit si a CTP -ului se tipareste un test chart (de ex. Altona test care se bazeaza pe ISO 12640) si se masoara cu ajutorul unui spectrodensitometru in conditii standard ( D50 , lumina la 45 grade, observator 2 grade). In cazul diferentelor se vor lua masuri de recalibrare a masinii de tiparit , sau de recalibrat curba de compensare pentru CTP. Atentie ! Hartia , cerneala, substantele de umezire (PH,conductivitate) folosite, trebuiesc sa fie certificate .
Legatura intre RGB si CMYK se face utilizand sistemul de valori CIElab. Orice document RGB trebuie insotit de aceste valori la conversia CMYK.
In acest mod , o imagine poate fi redata cu fidelitate de catre fiecare sistem implicat in linia tehnologica. Nu se poate vorbi de calitate in lipsa standardizarii.
Observatii.
1. Nu folositi pentru previzualizare standardul SWOP !!(chiar si pentru reviste). Este standard american, mult diferit ca valori fata de cel european.
2. Nu are rost sa embedati pentru tipar profile. Tipografiile care lucreaza standardizat le au setate default in RIP-urile CTP. Ele sunt selectate in functie de tehnologia folosita si tipul de hartie ceruta. Neconcordantele apar doar pentru ca tipografiile nu au masinile calibrate chiar daca folosesc profile de culoare (in Romania cunosc doar trei tipografii care au calibrate masinile si tiparesc valori masurabile CIElab; MMK Print se numara printre ele). Acelasi lucru este valabil si pentru monitoarele , digital proof-urile necalibrate si masurabile CIElab , din agentiile de publicitate sau firmele de prepress, care nu sunt calibrate si certificate valoric spectrofotometric.
acuma, ne-ai stârnit
1. cum calibrezi un aparat foto?
2. nu se mai fabrică CRT - moare detepeul si tiparul (chiar și în alea 3 tipografii de care zici)?
2.1 câte profile de culoare corespunzătoare procesului tehnologic folosit și a tipului de hârtie ai folosit și câte ai furnizat agențiilor cu care lucrezi?
Multumim pentru post si pentru efortul de a genera o explicatie asa de detaliata. Din pacate, el este scris intr-un mod greu de descifrat si din care cu greu poti intelege ceva concret. Alaturi de Dacu’ eu am cateva intrebari:
1. cum calibrezi o masina de tipar offset?
2. cum masurati valoarea Lab in tipar?
3. Ce intelegi prin calibrare, la modul general?
O sa rasund pe rand. 1. Masuratori CIElab in tipar
Exista doua masuratori . Una care se efectueaza dupa fiecare recalibrare a masinii de tipar sau a CTP-ului ( odata la 4-6 luni , in functie de gradul de utilizare al utilajelor ). Se utilizeaza un Altona Test. Dupa tiparire se masoara spectral patch-urile tiparite si se compara cu valorile standard. Daca valorile sunt in limite nu sunt necesare ajustari. A doua masuratoare se efectueaza pe fiecare lucrare prin masuratoare spectrala a patch-urilor C , M , Y , K , R , G , B din bara de culoare Fogra tiparita pe coala de masina . Masuratoarea se face la un pupitru standardizat D50 !! 2.Calibrarea masinii de tipar. Calibrare in mod general.
Calibrarea masinii de tipar offset tine cont de urmatoarele aspecte : presiune , cerneluire , umezire , potrivire registrii . Presiunea se masoara cu un aparat special, intre cilindrul de presiune (port - hartie ) si cilindrul de cauciuc , se masoara in 3 puncte , pe laterale si pe centru. Cerneluirea este data de parametrii valurilor de cerneala ( pierderea de diametru , capacitatea de redare , amprenta pe placa 2,5 - 5 mm - in functie de val ) , a sistemului ductor, si al cheilor de cerneluire.
Umezirea este influentata de amprenta valului pe placa , cota diametru , capacitate de redare , calitatea apei din rezervor. Potrivirea registrilor poate fi influentata de sistemul de alimentare , automat ,semne aliniere, greifere transport ( se pot decalibra prin lubrifiere insuficienta, deteriorarea sistemelor de prindere si transport , arcuri , rulmenti, sau presiunea inconstanta a aerului din sistemul de feeder ).
Toate dimensiunile se masoara si trebuiesc configurate conform instructiunilor din manualul de utilizare al respectivului utilaj.
In paralel se masoara densitometric placa CTP pentru a determina dot gainul si calitatea expunerii. Se foloseste un test Fogra CTP. In caz de abateri se verifica timpul de expunere - puterea laserului de expunere, sistemul de developare. In functie de rezultate se fac ajustari pe CTP , linia de developare sau in curba de compensare . Calibrarea este in mare masura unul “hardware” si se face de catre personalul specializat al furnizorului de echipament. Masuratorile abaterilor dimensionale se constata pentru fiecare reper enumerat cu ajutorul unor instrumente specifice ( presometru, densitometru , rigle, lere , subler electronic, banc roll test , PH -metru, etc. 3. Calibrare aparat foto.
In mod principal decalibrarea se produce la elementele ce tin de focalizare , lentile. Verificarea parametrilor se face de catre firme specializate acreditate de producator. 4. Profile de culoare
Profilele de culoare sunt standardizate pentru tiparul offset : ISO 12647-2. Ele sunt incorporate default in softurile echipamentelor .
Pentru o agentie de publicitate profilul de culoare pentru o lucrare tiparita este confirmat de catre directorul de productie din agentie. Acesta, pe baza datelor furnizate de client ( hartie folosita , tipul tehnologiei de tipar : offset , flexo , rotativa ), comunica compartimentului grafica profilul de culoare ISO folosit pentru fiecare destinatie in parte. Tipografia foloseste acelasi profil de culoare ISO. In Europa se folosesc standardele ECI / Fogra. Softurile de grafica le au incorporate (poate nu chiar toate cu upgrade-ul la zi). Profilele in RIP-ul unei tipografii sunt doar afisate default. Nu sunt detaliate cu date tehnice. Nici nu ar avea cum . ISO interzice producatorilor de echipamente si soft acest lucru. Pentru cunoscatori si doritori , ele pot fi achizitionate. Tipografia doar confirma, in functie de datele tehnice ale comenzii, daca profilul de culoare ales la vizualizare de catre agentie , este cel corect sau nu.
deci calibrare la aparate foto = nu ne bagam, nu ne intereseaza, acolo e vorba de focalizare nu de culoare
profile de culoare… la fel cum stiam: câte profile de culoare corespunzătoare procesului tehnologic folosit și a tipului de hârtie ai folosit și câte ai furnizat agențiilor cu care lucrezi?
cind am cerut cu insistenta, cei de la odorhei au dat un profil care sa mearga la hirtia galbuie pe care se tiparea pentru un client mare
in rest - se lucreaza cu profile generice, mai ales ca nu sunt embeduite
iar la o masina de tipar offset sunt atitia parametri de care sa tii cont incit numai calibrare nu poti sa zici ca faci
si toate aceste discutii despre calibrari se stirnesc numai cind nu vine cineva sa dea BT la coala si se refuza tirajele…
nu e asa?
...
Tipografia doar confirma, in functie de datele tehnice ale comenzii, daca profilul de culoare ales la vizualizare de catre agentie , este cel corect sau nu.
stii cite agentii nu au idee unde si cum se tiparesc materiale pe care le furnizeaza clientilor?
1. Aparat foto. Pentru ca un aparat foto sa capteze corect o imagine trebuie sa fie calibrat conform normelor producatorului. Un profil de culoare trebuie sa contina informatii despre : spatiul de culoare RGB folosit ( recomand ECI RGB si nu Adobe RGB care este definit cu D65) , sensibilitate spectrala , caracteristicile sursei de lumina ( temperatura culorii , puterea luminii ), contrast , etc. Pentru a crea un profil ICC trebuie fotografiat un test chart standardizat (ISO 12641 ) . Fiecare patratel de culoare standardizat va afisa o valoare RGB care va fi interpretata in spatiul CIElab. Valoarea astfel obtinuta trebuie sa fie aproximativ egala cu cea definita in test chart. Daca exista diferente , se vor verifica toate setarile aparatului sau ale sursei de lumina.
Aparatele foto care nu pot fi calibrate conform ISO standard IT 8 nu pot genera imagini corecte in sistemul de referinta CIElab.
Lucrez cu ceva tehnică fotografică digitală standard cât și bazată pe tehnologia de microscanare, am de ales în setările implicite între sRGB și Adobe RGB
ECI? nu știu, nu am văzut nici un aparat calibrat custom așa!
(http://www.color.org/ecirgb.xalter)
mmkprint - 20 Februarie 2009 06:22 PM
3. Calibrare aparat foto.
In mod principal decalibrarea se produce la elementele ce tin de focalizare , lentile. Verificarea parametrilor se face de catre firme specializate acreditate de producator.
decalibrarea se poate face în multe feluri și poate fi cauzată de multe!
CALIBRAREA cum se face???
dacuBurebista - 20 Februarie 2009 09:55 PM
deci calibrare la aparate foto = nu ne bagam, nu ne intereseaza, acolo e vorba de focalizare nu de culoare
focalizarea… nu este cumva altceva?!
de când există imagine color, există și necesitatea calibrarării culorii, etalonarea față de un reper considerat exact și/sau constant.
filmele foto aveau sortimente pentru diferite temperaturi kelvin, diferite tipuri de iluminare, funcție de sursă, oră și/sau anotimp - în cazul fotografiilor outdoor.
la aparatele digitale care permit setări custom la blasul de alb se folosesc pentru etalonare în mediul în care se va fotografia un card special sau filtrele care se montează pe obiectiv și este fotografiată lumina incidentă. această setare este valabilă doar în acele condiții de lumină.
exemple:
- fotografiile de pe lună au fost etalonate funcție de drapelul american!
- la prezentările de modă cu mai multe lumini… uitați-vă cum “cineva” butonează la setări sau shimbă aparate când urmează o modificare de atmosferă! acele setări au fost stabilite la repetiția pentru fotografi și cameramani…
- reproducerile de artă se fotografiază în mediu controlat și numai cu miră etalon.
- fotografia medicală sau medico-legală cu destinație didactică și/sau probatorie se realizează cu “martori” de mărime și culoare
etc.
mmkprint - 20 Februarie 2009 06:22 PM
...
Tipografia doar confirma, in functie de datele tehnice ale comenzii, daca profilul de culoare ales la vizualizare de catre agentie , este cel corect sau nu.
Genial!
[ Modificat: 20 Februarie 2009 10:46 PM de haris ]
deci calibrare la aparate foto = nu ne bagam, nu ne intereseaza, acolo e vorba de focalizare nu de culoare
profile de culoare… la fel cum stiam: câte profile de culoare corespunzătoare procesului tehnologic folosit și a tipului de hârtie ai folosit și câte ai furnizat agențiilor cu care lucrezi?
cind am cerut cu insistenta, cei de la odorhei au dat un profil care sa mearga la hirtia galbuie pe care se tiparea pentru un client mare
in rest - se lucreaza cu profile generice, mai ales ca nu sunt embeduite
iar la o masina de tipar offset sunt atitia parametri de care sa tii cont incit numai calibrare nu poti sa zici ca faci
si toate aceste discutii despre calibrari se stirnesc numai cind nu vine cineva sa dea BT la coala si se refuza tirajele…
nu e asa?
NU. Nu e asa. Ce ai primit de la Infopress nu era un profil de culoare. Profilele de culoare sunt standard. Ce ai primit este un Softproof !!
Care pleaca de la un profil de culoare, care insa nu mai genereaza culori masurabile in CIElab. Asa ca, pentru a vizualiza ce urma sa iasa in tipar, ei au “upgradat” un profil standard. Ai primit cumva valorile L a b pentru C M Y K R G B generate de acest profil pe hartie?
In ceea ce priveste parametrii de la o masina de tipar sau CTP nu sunt “atatia”. Ei sunt definiti in manualul PSO (ProcessStandard Offset). Fiecare etapa din procesul tipografic este bine descrisa aici, cu setarile si calibrarile aferente. Dealtfel certificarea PSO se obtine pe fiecare etapa a procesului tehnologic.
Poti vizita Process Standard Offset sau FograCert Processes
Discutia, ca de obicei o ia razna si fiecare are o proprie parere, mai mult sau mai putin adevarata. Personal m-am gandit daca sa imi dau si eu cu parerea, insa discutiile de genul asta sunt as ade rare incat nu pot rata ocazia
1. Mmk, ce descrii tu vis-a-vis de masina de tipar nu este calibrare ci intretinere. In ceea ce priveste cilindrii, cred ca te referi la presiune si la paralelism, insa masinile la masinile actuale am masurat doar distanta dintre cilindri si dupa multe zeci de milioane de treceri era la fel. Pe masinile vezi e mai delicat, insa nu vreau sa-mi aduc aminte de asta. Masinile actuale au control al presiunii remote si asta destul de precis. Totodata, cand spui de “greifere” cred ca te referi la clape si da, ele trebuiesc curatate, intretinute si reglate. Prin “potrivirea registrilor” eu inteleg suprapunerea separatiilor si nu cred ca are legatura nici cu semnele laterale si nici cu cele frontale (aka clapa si automat). In alta ordine de idei, la expunere nu poti avea dot gain, intrucat prin asta se intelege latirea punctului de tipar (element fizic care poate fi detaliat, insa nu cred ca e cazul) ci doar expunere/developare incorecta. Expunerea se poate masura cu scule care fac asta prin densitometrie ceea ce e mai mult sau mai putin precis sau optic, cea mai buna optiune in aceptiunea mea si nu numai. Punctul 2. imi pare un pic inconsistent, insa perceptual banuiesc la ce aspecte te referi.
2. Cu masuratoarea Lab in tipar e oarecum clar, acolo nu poti tipari verificand fiecare coala in Lab, o iei pe aratura. Daca ai un Axis Control (Heidelberg) de ex. e cu totul altceva, insa nu cred ca e cazul aici.
3. In opinia mea agentiile ar trebui sa foloseasca profile generice, atat la separatie cat si la vizualizare. In 99% din cazuri rezultatele ar trebui sa fie Ok daca masina de tipar e competenta si operatorul tipareste in densitati.
4. Dacu’, nu stiu ce ai primit tu de la odorhei pentru hartie galbuie, insa pentru a avea un profil pentru un anumit suport trebuie sa il fi facut cineva, nu? In principiu nici nu am auzit si nici nu am vazut profile pentru hartii colorate, iar personal mi se pare cam aberant. Cand tiparesti pe ceva colorat, ce pretentii sa mai ai in ceea ce priveste caracterizarea culorii?
5. “Care pleaca de la un profil de culoare, care insa nu mai genereaza culori masurabile in CIElab.” Cei aia culori masurabile in Lab? Lab e un spatiu de culoare independent de orice device si poti masura orice culoare cu un spectrofotometru. E ca si cum ai spune brosura nemasurabila in milimetri.
Este foarte posibil ca asupra celor de mai sus sa ma insel si va rog sa ma corectati acolo unde este cazul. Omul cat traieste invata…personal incerc sa fac asta in fiecare zi.
Pentru Gollum :
5. ” Cei aia culori masurabile in Lab? Lab e un spatiu de culoare independent de orice device si poti masura orice culoare cu un spectrofotometru. E ca si cum ai spune brosura nemasurabila in milimetri. “
Am vrut sa spun masurabile ISO Lab . Culorile masurate cu spectrofotometru in afara conditiilor specificate de ISO 13655 ,ISO 13656 si ISO 12647-2 iti afiseaza valori Lab care nu sunt ISO. Pentru a obtine valori reale ISO CIE Lab ai nevoie ca hartia sa indeplineasca urmatoarele conditii minime : L= 92(sau mai mare) , a=0(sau valoare pozitiva-intotdeauna) , b= -2 , D50 , masurata pe alb (white backing- 3 straturi), C=3 (sau mai mic) . De aici plecam cu valorile Lab pentru celelate patchuri CMYK + RGB. Pentru alte tipuri de hartii (colorate, texturate) chiar daca masori cu spectrofotometrul patchurile de culoare ,vei avea afisate niste valori Lab, dar eronate( aferente sa zicem unui alt L pentru hartie) non ISO .
Iata valorile ISO CIE Lab pentru hartie lucioasa , masurate cu filtru de polarizare:
K L = 9,5 a= 0 b = 1,5
C L = 53 a= -38 b = -50
M L = 46 a= 75,5 b = -1,5
Y L = 88 a = -5 b = 96,5
R L = 45 a= 70 b = 52
G L = 47 a= -70 b = 25
B L = 21 a= 17 b = -47
Eu am inteles ce vrei sa spui insa exprimarea lasa de dorit. Tu prin “valori masurabile ISO lab” intelegi valori ale solidelor (nu conteaza care) care se incadreaza in 12647-2 (probabil) ceea ce e cu totul altceva. Cred ca trebuie exprimate aceste lucruri mai cu atentie astfel incat sa fie clar pentru cei interesati, caci in forma actuala cred ca se vor afla intr-o ceata si mai densa decat erau inainte de a citi posturile tale.
