sunt sigur că nici unul dintre voi nu ar mai zice asta dacă el ar fi personajul de care se rîde
dar e mai ușor de privit, nu?
.
.
.
o lege, oricând poate fi perfectibilă
lipsa legii, duce la aberații
s-o luam invers.
e demonstrat, e plina istoria de multe legi proaste ce au produs si mai multe aberatii, iar “perfectarea legii” s-a produs atunci cind a disparut sistemul care a scremut-o.
altfel spus, o lege exista prin incercarile noastre - de cele maimulte ori zadarnice - de a face dreptate.
inversarea relatiei nu rezolva, in acest caz, nimic. in pamflet nu se ascunde, se dezvaluie, iar la partea cu dezvaluirile toti au grade de sensibilitate.
orice om care are o inteligenta sociala medie si nu-i este deteriorata… fibra, basca mai este si personajul de care se ride, va ride prima data el de el, ca un elementar gest de sanatate mintala.
apoi va accepta si comicul scenaristic al acelei situatii daca nu se ride, acolo, de el, badaraneste, soios si de-a-n boulea.
concis, si am terminat aici, totul porneste de la faptul ca absolut toate persoanele prinse si supuse caznei “pamfletului” pe orice fel de ecran sau hirtie, fara deosebire, sint considerate de “realizatori” firi rudimentare, derbedei croinici, ineducabili, brutali, nerusinati si, pe cale de consecinta, pot fi luati oricind, oriunde si supusi dupa bunul chef la vulgaritati.
tanase interpreta, textierul lui era un evreu. aia au inteles ca umorul nu se confunda cu lipsa de respect si vulgaritatea, iar pe linia asta subtire orice lege va fi… degeaba.
