Ba bine că cu ISBN-uri am treabă (am cerut și primit, am „tangențe“ cu sistemul) și se aplică și la ISSN-uri. Adică are legătură cu „publishing“ world. Într-adevăr bazele de date din România sînt superbe, dar lipsesc (aproape) cu desăvîrșire.
Ce încercam eu să zic. Să o luăm altfel. Ai o melodie. Aceeași melodie (identică), poate fi codată *.mp3, *flac., *.aac și n alte posibilități. Ea ca să fie identificată de retaileri trebuie să aibă un cod unic de identificare pentru baza de date din spate și sistemele cititoare de coduri de bare. Revenind: am un titlu, îl distribui *.pdf., pac un isbn; altă librărie online îl va da *.epub, pac un isbn; kindle cu format proprietar de la amazon, pac un alt isbn (deși vorbim de același titlu). Pentru organizarea librarilor e ok. Pentru editori e hmmm.
BNR alocă cîte zece coduri ISBN o dată. După care faci cerere, justifici la ce ai folosit codurile alocate anterior. Mai primești 10 și tot așa.
Dacă am un titlu pe care vreau să îl distribui în format digital. Iar librarii (online) cu care lucrezi au fiecare „modificările“ lor pentru acel produs, practic epuizezi ISBN-urile alea aproape imediat.
Problema de fapt nu are încă aplicare în .ro deoarece și pentru că. Dar în Statele Unite ale Americii sau prin Albion deja e încurcăreală mare cu mediul digital ce abia se pune pe roate (cu aportul industriei) fiind la început de drum, comparat cu reglementările bătute în cuie de ceva decenii pe partea de print fizic.
Nouă ne lipsesc retailerii organizați, instruiți, dotați și cu baze de date exacte & centralizate, de aici și restul belelelor.
Dar bănuiesc că se vor vinde e-book-uri și în .ro. Sînt deja unele inițiative.