Gargara cu apa rece, praf alb aruncat in ochi visatori larg deschisi de rumelieni.
Uite aici adevaratele probleme:
Rogozin amintea ceva despre originile minunatului, atotputernicului si atotstiutorului rromaniastan (cu 2 de r cu minuscule):
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:1800_Scopia_map_Turkey_in_Europe_and_Hungary_by_Mathew_Carey_BPL_12328_detail_4.png
O alta “revolutie”, cea “originala”, izbucneste dupa nici 50 de ani de la intocmirea hartii din linkul de mai sus, amintesc de “revolutia” de la 1848, ce porneste “intamplator” din judetul Romanati, de la Izlaz si dupa approx. 60km s-a rasturnat carul cu prosti. A fost momentul in care pamanturile dace au auzit un TADA, urmat de POST si bulgarian LEV. (DECE lei).
In 1860, the Domnitor Alexandru Ioan Cuza attempted to create a national românul (“The Romanian”) and the romanat, however the project was not approved by the Ottoman Empire.[3]
sursa wiki en, pe wiki ro is doar aberatii sa ne puna pe noi intr-o lumina mai buna. (gen: noi am inventat tot, toti ne-au furat, dar suntem mandri de asta si de poporul american)
————-
Pana aici aberatii minuscule, trecem la lucruri serioase:
De ce rromanistanul (tot cu 2 r si cu minuscule) nu merita tezeurul inapoi:
Banca Marmorosch, Blank & Co. este o bancă istorică românească înfiinţată în 1848 de către Iacob Marmorosch. Acesta s-a asociat cu Mauriciu Blank la 1 ianuarie 1864 şi au pus bazele noii bănci, cu numele consacrat. A avut sediul în Palatul Băncii Marmorosch Blank din Bucureşti. Este cunoscută pentru importanţa pe care a avut-o la începutul anilor 1920, pentru implicarea în politica românească, dar şi pentru răsunătorul ei faliment din 1931. A fost desfiinţată în 1948.
[...]
Ascensiunea băncii a fost favorizată de legăturile de rudenie dintre Marmorosch şi bancherul Iacob Löbel, devenit director al sucursalei din Bucureşti a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol, sub firma „Banque de Roumanie”.
[...]
În 1877 participă la finanţarea {n.b. armatei ruse in razboiul ruso-turc si a} armatei române în Războiul de independenţă. După obţinerea independenţei, se implică în finanţarea construcţii mai multor căi ferate, lucrări edilitare şi de infrastructură. Totodată participă cu capital la înfiinţarea de fabrici, precum Fabrica de hârtie de la Letea. Astfel, începe să intre în industria aflată în fază incipientă, aducând o contribuţie semnificativă pentru dezvoltarea ei. Alte exemple semnificative sunt Fabrica de zahăr de la Chitila sau industria de decorticare a orezului, adusă de bancă în premieră în România.
Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Banca_Marmorosch_Blank
În anul 1877, Banca Marmorosch, Blank & Co. a finanțat guvernul român în campania militară pentru obținerea Independenței de stat, iar ulterior a acordat fonduri statului român pentru construcția mai multor căi ferate (Buzău-Mărășești 1879-1881; Dorohoi-Iași 1894; Râmnicu Vâlcea - Căineni 1895) și a participat la străpungerea tunelului de la Barboși (1882), la canalizarea orașului București, precum și la modernizarea portului Constanța.
De asemenea, a negociat mai multe angajamente externe pentru statul român, mijlocind C.E.C.-ului un împrumut de 5 milioane lei la Bruxelles și un altul de 8 milioane la Berlin. În anul 1899, în plină criză economică din România, Banca a acordat un împrumut de 16 milioane lei Ministerului de Finanțe, împrumut care a fost rambursat în 1903.
[...] - insistati aici asupra Implicarea Băncii Marmorosch Blank în economia României
În decembrie 1916, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu i-a cerut părerea în legătură cu trimiterea tezaurului românesc la Moscova. Bătrânul bancher l-a sfătuit să nu-l trimită sub nici o formă în Rusia, susținând că e mai sigur să fie trimis în Anglia. La replica lui Brătianu că ar trebui plătită o primă de asigurare de 10 milioane lei aur, Mauriciu Blank ar fi replicat: „Consider că într-o vreme când se prăpădesc miliarde prin război, o primă de asigurare chiar de 10 milioane pentru tezaurul țării noastre nu este exagerată”.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mauriciu_Blank
În 19 aprilie 2004 firma germană Capital Consulting a transmis către Banca Națională a României, o ofertă de retrocedare a celor 93,4 tone de aur din partea Moscovei, dar BNR nu a răspuns niciodată acestei oferte, venită pe canale private, din partea Kremlinului.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_României
———-