View Ajutor-Nu merge netu
Nu merge netu’!
Mda…asta cam asa e. Netu’ nu prea are unde sau cum sa mearga.
Dar sa vedem cum “ne dam pe net” cu Mac-urile noastre, avand un abonament la principalii furnizori de pe piata autohtona, UPC si RCS-RDS! Ambele firme ofera conexiuni prin diverse solutii tehnice: HFC, fibra optica si radio. Ambii provideri au doua tipuri de clienti: rezidentiali (home user) si business (in principiu persoane juridice dar oricine isi permite, isi poate face un astfel de abonament). UPC ofera clientilor rezidentiali conexiuni pe solutie HFC. Pentru clientii business, ofera, in functie de locatia acestora si de buzunarul lor, conexiuni pe toate cele 3 solutii tehnice! RCS-RDS ofera clientilor rezidentiali conexiuni pe solutie HFC dar si prin fibra optica (asa numitul FiberLink). Clientii rezidentiali au de ales, la ambii furnizori, din cate 2-3 tipuri de abonamente dar nici unul dintre ele nu presupune o banda garantata. Doar abonamentele business presupun o banda garantata dar nu veti gasi pe site-urile lor nici un pret. Abonamentul se negociaza in functie de diversi factori.
Am folosit mai sus expresia “banda garantata” si poate sunt unii care nu stiu ce inseamna. Cand incheiem un contract cu una dintre cele 2 firme, ne obligam sa platim lunar o suma de bani iar in schimbul ei primim o latime de banda sau bandwidth pe care se poate atinge o anumita rata de transfer. ISP-ul nu ne da “viteza”. La fel cum E-On sau Renel sau cum-naiba-se-mai-numeste nu ne vinde lumina ci energie electrica. Astfel putem contracta un abonament cu o latime de banda de pana la (up to), sa zicem, 1 Mbps. Asta inseamna ca putem atinge o rata de transfer sau putem “trage cu o viteza” maxima de 128 kB/s. Pentru mai multe detalii despre “unitatile de masura ale internetului”, va invit sa vizitati acest link. Banda negarantata sau “Up To” ori “pana la” inseamna ca nu intotdeaua trebuie sa avem aceeasi rata de transfer. Ea poate fluctua pana la un anumit maxim, in functie de abonament. Banda garantata inseamna ca avem tot timpul aceeasi rata de transfer, ca se garanteaza un minim si un maxim sau daca ne permite buzunarul, rata minima de transfer este egala cu cea maxima. ATENTIE!! Daca in flyerele, in ofertele providerilor NU se specifica clar faptul ca latimea de banda este garantata, intotdeauna ea este negarantata.
Dar sa vedem cum ne conectam la net. Dupa cum am spus, ambii furnizori ofera clientilor rezidentiali conexiuni pe o solutie tehnica numita HFC. Am sa incerc sa fiu cat mai putin tehnic, astfel incat sa inteleaga orice secretara cu MacBook Air.
HFC la UPC si RDS
Vine meseriasu’ de la firma de net si dupa ce ne da gauri prin usi si pereti, ne baga prin ele un cablu d’ala care intra in TV. In functie de dorintele noastre, de halul in care este construit apartamentul dar si de cate televizoare avem in casa, ne monteaza un astfel de dispozitiv numit splitter. La una dintre iesiri, cu ajutorul unui cablu asemanator, este montat un alt dispozitiv numit “modem de cablu”. Cele mai intalnite tipuri de modem de cablu sunt Motorola si Webstar. Ambele au cate 5 (cinci) porturi care fac acelasi lucru, dar le voi explica pentru Motorola. Unul pentru alimentare (cel care nu prea se vede-n poza), unul pentru cablu USB care cel putin la RDS este dezactivat default si nu va puteti da pe net prin el, unul ethernet in care intra un cablu UTP Cat5 sertizat cu mufa RJ45 si 2 porturi pt 2 liniile telefonice. In modem, in mufa ethernet, conectam un capat al cablului UTP iar celalalt il bagam in computer (Mac/PC) sau in router (hardware/linux). Pe noi ne intereseaza sa-l bagam in Mac. Dupa ce bagam si celalalt capat in Mac, trebuie sa setam placa de retea conform setarilor furnizate de provider. Ambele firme folosesc pentru abonamentele dedicate clientilor rezidentiali, alocarea prin DHCP a IP-urilor.
Daca avem Leopard ne ducem in coltul din stanga-sus si dam click pe mar. Apoi dam click pe System Preferences. Se va deschide o noua fereastra unde vom gasi iconita Network. Dam click pe ea si va trebui sa vedeti ceva in genul acesta. Este musai ca in dreptul lui “Ethernet” sa fie un punct verde. Asta inseamna ca exista comunicare, exista legatura fizica (exista link) intre Macu’ vostru si modemul de cablu. Dati click pe butonul din dreapta lui Configure si selectati prima optiune, “Using Dhcp”. Apoi apasati “Apply” si in cateva secunde va vor aparea setarile IP. Inchideti fereastra si-i puteti da drumul la navigat!
Daca avem Tiger urmam aceeasi pasi dar dupa ce apasam butonul “Network” vom vedea o fereastra asemanatoare cu aceasta. Ne intereseaza optiunea “Build-in ethernet”. De data asta nu e musai ca punctul din stanga sa fie verde. E important ca-n dreapta sa scrie “The cable for Build-in ethernet is connected…”. Vom da click pe aceasta optiune si in fereastra urmatoare ne asiguram ca suntem in tabul TCP/IP. Presupunand ca initial placa de retea era setata pe modul manual, selectam iar optiunea Using Dhcp. In final dam acelasi “Apply Now” si in cateva momente ne vor aparea setarile IP obtinute de la serverul Dhcp. Apoi putem inchide fereastra iar daca ne cere sa salvam setarile facute, confirmam si putem naviga linistiti.
FiberLink de la RDS
Dupa cum am spus la inceput, RDS ofera clientilor rezidentiali conexiuni pe fibra optica. Fac acest lucru deoarece o retea pe FO este mult mai usor de intretinut decat una HFC si pentru ca romanii vor sa-si traga cele mai noi filme (chiar daca-s filmate in cinematograf) si cele mai noi manele la viteze foarte mari. Rate de transfer foarte mari se pot obtine si pe modem dar costurile ar fi enorme atat pentru provider cat si pentru client.
De data aceasta, prin gaurile date in tocul usilor, va intra un cablu UTP si nu unul coaxial. Un capat al cablului UTP intra in cutia de pe scara. Cablu UTP este format din 8 fire foarte subtiri de diferite culori. In cutia de pe scara acest cablu UTP este splitt-uit. Adica o parte din fire intra intr-un echipament de voce numit Audiocodes sau intr-un Tainet iar celelalte fire ramase intra in switchuri cu management. Capatul care ajunge in casa este conectat intr-o priza, intr-un splitter. In partea stanga sunt sertizate firele pentru internet si in dreapta cele pentru telefonie. In gaura din stanga, introducem un alt cablu UTP sertizat cu mufa RJ45 (e mai mare decat cea de telefon care are indicativul RJ11) iar celalalt capat intra in placa de retea a Mac-ului nostru. In cazul FiberLink-ului trebuie sa configuram o conexiune PPPoE.
Daca avem Leopard vom face aceeasi pasi ca si la DHCP inclusiv setarea placii de retea pe obtinerea prin DHCP a IP-urilor doar ca de data asta vom face un lucru in plus si vom bifa Create PPPoE services…. In urmatorul pas va trebui sa dam un nume conexiunii pe care o vom crea. Dupa cum se vede in poza, in stanga-jos, eu am deja creata o astfel de conexiune si careia i-am dat numele RDS. Voi o puteti numi “junghiul”, “becali” sau “guta”...cum vreti voi. In continuare, dupa ce i-am dat un nume conexunii noastre, trebuie sa facem setarile pentru user si parola. Se vor completa DOAR randurile “Account name” si “Password” cu infromatiile primite de la provider. Recomand sa se bifeze “Remember this password” si “Show PPPoE status in menu bar”. In final, eternul “Apply Now” si apoi va puteti conecta. Reamintesc ca inainte de a efectua setarile propriu-zise pentru PPPoE, sa setati placa de retea pe “Using DHCP”. In cazul acestui tip de conexiune se aloca 2 randuri de IP-uri. Un IP privat care asigura conexiunea in LAN, asigura conexiunea cu switch-ul si apoi IP public prin care se iese pe net. Pentru alocarea celui de al 2-lea, este imperios necesar sa se realizeze comunicarea cu switch-ul.
Daca avem Tiger vom urma aceeasi pasi ca si in cazul “dhcp prin modem de cablu pe tiger” doar ca, dupa ce ne asiguram ca in tabul TCP/IP acem setata obtinerea IP prin DHCP, mergem mai departe, la al 2-lea tab, sugestiv numit PPPoE. Vom bifa “Connect using PPPoE”, in campul “Service Provider” putem scrie orice dorim si daca dorim. In urmatoarele doua campuri sunt usor convins ca stiti ce trebuie scris. Bifam iar cele 2 optiuni “Remember this password” si “Show PPPoE status in menu bar” si la final “Apply Now”.
In cazul in care avem un abonament business, selectam optiunea “Manually” si introducem pe rand IP, NetMask-ul, Getway-ul (sau Router-ul) si serverul(ele) DNS.
Pentru configurarea unei conexiuni ADSL de la Romtelecom, ii las pe altii sa va povesteasca!
de: mediaconvertor
cand o sa “mearga” pusul pozelor, o sa fie ilustratiile in text