That’s not zi ăunli point. E vorba de estetică și de designul de literă: la unele fonte se potrivește mai bine una sau alta. Plus că, repet, fontele românești elegante au virgule micșorate, și anume uneori _diferit_ pentru ș & ț... Iar mie (lapidați-mă) uneori îmi place sedila și uneori am folosit ogonek… Asta e…Oricum nu există designeri de fonte românești în România, hu cares…
Asta e…Oricum nu există designeri de fonte românești în România, hu cares…
Asa ceva nu cred…
Nu are importanță acum valoarea estetică dar aici s-au “pierdut” citeva: http://www.dafont.com/new.php?page=9 sau http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=1
Chiar dacă “digitalizarea” a venit poate mai tîrziu, a venit sigur cu un impact căruia multe persoane nu au rezistat. Și după cum se vede, părți din cultura romănă au fost puse deja într-un circuit. Că Adobe încă nu s-a interesat pentru așa ceva, sau că respectivii designeri nu au bătut la ușa lui Adobe este cu totul altceva.
Mulțumesc pt. links! Mai știți/mai știe cineva și altele?
Pe mine mă interesează designul de literă... Cînd vorbeam de „estetică“ mai sus, mă refeream la (ne)potrivirea formală dintre diacritice și litere. Iar exemplarele acestea – cu tot respectul pentru efortul depus și pentru generozitatea celui care le oferă gratuit! – demonstrează (nu intru în amanunte) fix ce ziceam…
Și revenind la tehnică: constat tocmai că „alt-a“ este în Firefox „show answers.com sidebar“ – l-aș scoate, dar cred că e în pachetul Firefox…
În rest e o plăcere să nu mai schimb tastaturi, mulțam încă o dată!
titluri și alte texte scurte care să arate frumos…Character Palette.
... rezon, chestie de confort. Uneori însă textul de rînd trebuie cules în același caracter… Hehe, nu mai spun că uneori am chef să folosesc ogonek, că mă puneți pe coji de nucă... Aj vrea să-l am măcar pe o tastă „fără avans“, cum se zicea la mașina mea de scris (? dead key).
Confunzi aici două chestiuni: variațiile caracterului… și codarea
Iar am fost prea concis, scuzați, bonsoar. E drept, chestia cu codarea nu mi-e definitiv clară, însă cele două motive de care vorbeam sînt separate în capul meu.
În ce privește cel tehnic, caz concret: om cu arhivă de texte vechi de pînă la zece ani din Win și Mac, în numeroase limbi, trebuie să folosească bucăți din ele; în fonte PS anume, care au semnele, dar codate care cum. Nu are timp să convertească arhiva, nici nervi de experimente. Acum folosește scripturi pe după două colțuri, OS 9 cu un progrămel scriptabil de substituire, de pus în Quark 3-6.5, Freehand etc.. Are un G4 dedicat exclusiv acestei vrăjitorii. N-am nici o părere.
Ogonek este la nivel zero în tastaturile limbilor care îl folosesc curent, respectiva polona, evident nu izolat, ci în czuri precum ą Ą ę Ę și în transcrierea slavei vechi ǫǪ.
Unicode, precum zice chiar numele, înseamnă un cod cifric-alfabetic unic pt fiecare caracter codat, iar asta este tendința din ultimii ani. Consecința este că, indiferent de platformă și de aplicație (evident, compatibilă cu alta), textul să fie citit, indiferent ce limbă ori ce limbi s‑au folosit în acel fișier. Acum e clar? Dacă deschizi Character Palette, vezi mii și mii de caractere și de coduri asociate.
Da, pînă aici e clar. Deci dacă fiecare caracter are un cod unic, nu contează unde stă pe tastatură, corect?
În vreme ce PS și TTF utilizau mai multe semne cu acelasi cod pt diverse limbi plasate pe tastatură care cum s-a gîndit, nu?
Of…
Singura chestie care mi-a plăcut fără rezerve vreodată în Win a fost că poți să bați codul caracterului direct în text (last time I looked).
That’s not zi ăunli point. E vorba de estetică și de designul de literă: la unele fonte se potrivește mai bine una sau alta. Plus că, repet, fontele românești elegante au virgule micșorate, și anume uneori _diferit_ pentru ș & ț... Iar mie (lapidați-mă) uneori îmi place sedila și uneori am folosit ogonek… Asta e…Oricum nu există designeri de fonte românești în România, hu cares…
Iar confunzi și repeți probleme diferite. Păi dacă unora le „place” să pună ã (a tilde) în loc de ă, asta nu înseamnă altceva decît că nu au a breve în font și fac improvizații fiindcă „dă bine”. Nu „dă bine” deloc, e dovadă de neglijență și de lene să-i pună fontului ă, indiferent dacă breve ăla e făcut standard sau șic.
Că, uneori, o sedilă „dă mai bine” pe un anume font (nu dai exemple, vreau exemple!) poate fi o chestiune de gust personal, nu de gust general. Mie îmi place, par egzamplu, cafeaua fără zahăr (deloc), ceea ce nu înseamnă că cer și altora să bea cafea fără zahăr fiindcă așa îmi place mie. Sau, ca să mă apropiu de subiect, îmi place teribil Apple Chancery cînd îi fac soției o scrisoare de amor, dar nu m-aș gîndi să public un roman cu acest font.
Mai citii recent într-un forum că nu știu ce deștept a conceput o serie de romane/reviste de specialitate cu un coloncifru (footer, ca să fiu clar) unde, la FIECARE pagină, să scrie că textul continuă pe pagina următoare. Eu i‑am sugerat respectivului designer de serie de cărți să-și dea demisia.
ba exista ‘designeri’ - de fapt creatori de fonturi si in romania… si da, virgulitele de la litere sunt intre 80 si 90 % din dimensiunea normala, dar asta depinde si de forma si grosimea literei
Da, pînă aici e clar. Deci dacă fiecare caracter are un cod unic, nu contează unde stă pe tastatură, corect?
În vreme ce PS și TTF utilizau mai multe semne cu acelasi cod pt diverse limbi plasate pe tastatură care cum s-a gîndit, nu?
Of…
Singura chestie care mi-a plăcut fără rezerve vreodată în Win a fost că poți să bați codul caracterului direct în text (last time I looked).
Gînduri bune,
Evident, poți pune orice literă oriunde vrei pe tastatură.
Păi și în MAC OS există un keylayout prin poți bate codul, dacă îl știi: activezi Unicode Hex Input! Ții apăsată tasta Option/Alt și bați coduri.
Se poate, nu fac din răutate. Pesemne că în capul meu ele sînt indisolubil legate… Una este o problemă de design, cealaltă este una tehnică. Una este o chestiune de libertate a opțiunii („corecte“ sau „greșite“), cealaltă se referă la instrumentul de lucru (posibilitatea tehnică de a exercita suszisa opțiune).
Păi dacă unora le „place” să pună ã (a tilde) în loc de ă, asta nu înseamnă altceva decît că nu au a breve în font și fac improvizații fiindcă „dă bine”. Nu „dă bine” deloc, e dovadă de neglijență și de lene să-i pună fontului ă, indiferent dacă breve ăla e făcut standard sau șic.
Distinguo: Ori n-au breve în font, și atunci improvizează (pun overline, macron, caron, circumflex inversat sau candrabindu din partea mea…) ori au, dar le e lene sau nu fac diferența, ceea ce este o dovadă de diletantism, dpm.
De altfel nu vorbeam de breve ci de sedilă/virgulă dedesubt/ogonek, unde problema designului e puțin mai complicată.
Sper că sîntem de acord că forma diacriticelor trebuie să se armonizeze cu designul fontei și că asta e o problemă nontrivială de comunicare vizuală: uniformitatea cîmpului, flux, ghidaj fonetic, etc.etc. – (micro)legibilitate (termen tehnic) și estetică (nu simplu gust personal, de „șic“, cum spuneți dv).
Că, uneori, o sedilă „dă mai bine” pe un anume font (nu dai exemple, vreau exemple!) poate fi o chestiune de gust personal, nu de gust general. Mie îmi place, par egzamplu, cafeaua fără zahăr (deloc), ceea ce nu înseamnă că cer și altora să bea cafea fără zahăr fiindcă așa îmi place mie
Eu nu beau cafea deloc… . Nu înțeleg ce înțelegeți prin „gust general“ (mi se pare o contradicție în termeni). Pot da cîte exemple vreți, that’s not the point. Vreau să știu că algerea e posibilă (iar în unicode e o „simplă“ problemă de standardizare a repartiției pe tastatură, nu?).
Sau, ca să mă apropiu de subiect, îmi place teribil Apple Chancery cînd îi fac soției o scrisoare de amor, dar nu m-aș gîndi să public un roman cu acest font.
Sîntem de acord! Pentru a opera cu o reducere la absurd mai puțin flagrantă: bunicii/părinții noștri, dacă erau de cultură germană, citeau curent în fractură, care azi e de neimaginat în uz comunicativ (deși putem construi firește tot felul de cazuri expresive). Dar noi vorbim de un detaliu mai puțin evident de microlegibilitate, pe care un profan îl sesizează doar „subliminal“.
...nu știu ce deștept a conceput o serie de romane/reviste de specialitate cu un coloncifru (footer, ca să fiu clar) unde, la FIECARE pagină, să scrie că textul continuă pe pagina următoare. Eu i‑am sugerat respectivului designer de serie de cărți să-și dea demisia.
1- Observ… ghiontul terminologic și mă repet și eu și cu acest prilej.
Dpm „coloncifru“ („numerotarea paginii“/„pagina/ția“) nu este sinonim cu „footer“,
(Cf. dictionarului: „Footer, noun: A printed note placed below the text on a printed page“),
ci este (în cazuri particulare) hiponim.
2- Numerotarea redundantă cu indicarea continuității la o carte „de public“ sau într-o revistă cu pretenții de subtilitate în design e un procedeu destul de uzual (cît de simpatic sau de adecvat sau de util și cît de corent argumentat conceptional, rămîne de văzut cu obiectul în față). La o revistă poate fi utilă, la o lucrare științifică cu multe inserții infografice poate fi indispensabilă etc.. Cred așadar că...
3- ... respectivul designer trebuie privit cu oarece îngăduință. Deși tind și eu să fiu sceptic în ce privește preocuparea pentru detaliul de orientare vizuală in tipodesignul de aici…
De asemeni, mă simt dator să vă explic și de ce mă repet/insist, chiar dacă ieșim definitiv din subiect cu asta (vorbeam aici despre problema repartiției și a codării semnelor pe tastatura Unicode, eu am amintit că există o problemă a textelor în fonte PS/TT de arhivă, pe de o parte; și că pe de alta îmi doresc să am alegerea semnelor în limite rezonabile, dar și să pot folosi comod o tastatură, germană în cazul meu, sper că acum e clară... confuzia mea…).
Dv. ați reușit să îi mișcați pe cei de la Apple, ceea ce e grozav… Și mi se pare foarte important să insist cu punctul meu de vedere pentru ca bazele „strunjirii“ unui instrument de lucru (și, cum mai vorbirăm, bazele unei terminologii de specialitate) să fie rezultatul unui acord cu argumente profesionale, nu al gustului nostru personal sau al prezumției noastre sau ale indiferent cui despre un „gust general“; ca să nu mai zic că ar fi neplăcut ca nuștiuce diletant de birou să impună dintr-o toană și-ntr-o doară diverse aberații.
Gînduri bune și sărbători fericite
[ Modificat: 25 Decembrie 2006 12:27 PM de VlAdLitteram ]
De altfel nu vorbeam de breve ci de sedilă/virgulă dedesubt/ogonek, unde problema designului e puțin mai complicată.
Sper că sîntem de acord că forma diacriticelor trebuie să se armonizeze cu designul fontei și că asta e o problemă nontrivială de comunicare vizuală: uniformitatea cîmpului, flux, ghidaj fonetic, etc.etc. – (micro)legibilitate (termen tehnic) și estetică (nu simplu gust personal, de „șic“, cum spuneți dv).
Draga VladLitteram, aici nu e chestie de design! Daca designerul vrea, pune ce pot muschii lui ca cedilla sau macron. Dar aici se discuta o chestie unitara, si anume ca TREBUIE sa gasesti, in mod coerent, ceva anume la o adresa de tasta concreta si invariabila. Am strania impresie ca nu intelegi cam cum e cu UNICODE si accesarea fontului la toate palierele sale. Sau poate esti inca sclavul schemei unui font postscript care NU POATE VEDEA, in nici o circumstanta, mai mult de 255 de caractere! Daca vrei, scrie-ne si te lamurim! Problema e asta: tastatura germana e macroman, cea româneasca e unicode.
Cit despre armonizarea fontului cu semnele mici de dedesubtul sau deasupra literei, asta nu e o chestie de dezbatut aici. O sa incerc sa dau doua exemple care tin de design si nu de alocarea pe taste:
In turca ai obligatoriu ş, iar in româna (in functie de utilizator) ş sau ș. Mie mi se pare straniu sa am acelasi semn fonetic in doua locuri deferite. Desenarea celor doi ș tine de gustul omului, dar, evident, nu merg doua sabii intr-o teaca.
Sau: vezi ilustratia.
Gînduri si mai bune!
Mie mi se pare straniu sa am acelasi semn fonetic in doua locuri deferite.
Este adevărat.
Afirmația de mai sus o folosesc pentru a mai schimba puțin direcția. Astăzi am folosit Windws-ul și pentru că a trebuit să verific o prezență web, am fost cu Internet Explorer pe acest forum și am observat că aplicația forumului folosește s cu sedilă (de exemplu: “Internet şi networking”). Pe de altă parte utilizatorii folosesc s cu virguliță și pentru că forumul are în fișierul forum.css familia de font declarată ca Lucida Grande, Verdana, Geneva, Tahoma, Trebuchet MS, Arial, Sans-serif; atunci utilizatorii pot citi litere alteori au pentru ș și ț doar căsuțe albe (Verdana după cîte știu eu nu are ș și ț cu virguliță).
Poate ar fi o idee bună de a schimba in fișierul forum.css ordinea fonturilor (întîi Tahoma și după aceea Lucida, Verdana etc. Poate doar Tahoma, sans-serif ar fi de ajuns). Și încă o idee ar fi de a se schimba pe toată aplicația forumului ș-ul cu sedilă în ș cu virguliță (asta pentru a rămîne “consistent” între ceea ce se propagă și rezultat). BBEdit poate căuta un șir de caractere într-un dosar întreg.
o carte? o carte de fonturi? sau magazin rominesc de fonturi pentru internet?
glumesti, dar daca tu nu stii sau nu ai auzit, asta nu inseamna nimic
intr-un domeniu in care pirateria inseamna 99%, nu ma apuc sa construiesc un font doar pentru a fi pe internet ci doar la o comanda ferma, in care partile stiu ce vor
nu ma deranjeaza sa umplu un caiet de litere desenate, dar sa muncesc o zi pentru a alege/scana/redesena alfabetul, doar pentru a posta un font pe internet for free sau pentru 20 de parai, e mai mult decit un hoby, nu crezi?
VlAdLitteram - 25 Decembrie 2006 12:22 PM
ba exista ‘designeri’ - de fapt creatori de fonturi si in romania
Vă rog, aș vrea să văd și eu… Aveti o adresă de Internet, un titlu de carte? Mulțam!
Costel-Marian Boangiu - 25 Decembrie 2006 11:01 PM
Afirmația de mai sus o folosesc pentru a mai schimba puțin direcția. Astăzi am folosit Windws-ul și pentru că a trebuit să verific o prezență web, am fost cu Internet Explorer pe acest forum și am observat că aplicația forumului folosește s cu sedilă (de exemplu: “Internet şi networking”). Pe de altă parte utilizatorii folosesc s cu virguliță și pentru că forumul are în fișierul forum.css familia de font declarată ca Lucida Grande, Verdana, Geneva, Tahoma, Trebuchet MS, Arial, Sans-serif; atunci utilizatorii pot citi litere alteori au pentru ș și ț doar căsuțe albe (Verdana după cîte știu eu nu are ș și ț cu virguliță).
Poate ar fi o idee bună de a schimba in fișierul forum.css ordinea fonturilor (întîi Tahoma și după aceea Lucida, Verdana etc. Poate doar Tahoma, sans-serif ar fi de ajuns). Și încă o idee ar fi de a se schimba pe toată aplicația forumului ș-ul cu sedilă în ș cu virguliță (asta pentru a rămîne “consistent” între ceea ce se propagă și rezultat). BBEdit poate căuta un șir de caractere într-un dosar întreg.
În CSS am pus Lucida Grande pe prima poziţie pentru că este fontul indispensabil şi totodată cel mai complet existent pe Mac OS X. Are toate caracterele de care avem noi nevoie (ş cu cedilla, cu virgulă etc.), aşa că pe Mac OS X se văd absolut toate literele. Pe Windows ştiu că e o problemă cu ş/ţ cu virgulă, de aceea aplicaţia forumului foloseşte ş/ţ cu cedilla. Zici că Tahoma ştie ş/ţ cu virgulă? Atunci o să pun acest font în listă imediat după Lucida Grande.
Afirmația este sigur justă. Numai că o firmă care se respectă și așteaptă ca rezultatele muncii care o prestează să fie și onorate va onora la rîndul ei și prestația muncii altei persoane/firme.
Și pentru a relativa iarăsi o asemenea frază în sensul celor 99% aș mai spune că informația dobîndită pentru a presta o muncă nu se poate vedea cu cîtă investiție s-a acumulat. Dar ceea ce iese “în afară”, pentru client, făcut public trebuie pus într-un sistem de valori. Chiar și cu 1%
și mă repet și eu și cu acest prilej.
