Am spus-o deja: lansarea simultană este imposibilă. Dacă însă o versiune punctuală are o durată mai mare de viață mai mare (de ordinul săptă-lunilor), îi putem prinde din urmă. Concret, dacă reușim să publicăm 10.6.6 până la apariția altei actualizări, localizarea instalată va rămâne funcțională și pentru următoarea versiune (să zicem 10.6.7) - cu excepția componentelor a căror actualizare are impact asupra localizării (acestea vor trece la următoarea opțiune de limbă - English pentru marea majoritate). În momentul în care 10.6.7 în română este gata, se instalează peste, și tot așa. Știm că nu este o variantă optimă sau măcar comodă, dar este situația de fapt. Mai demult, la versiunile anterioare de OS, exista chiar un script care inhiba complet actualizările software pentru sistemele având aplicate localizări lingvistice din Tier 3, ceea ce era mult mai rău după părerea mea.
Unele cuvinte ţi se adresează direct (de ex. Reporneşte) şi altele sunt impersonale (Oprire). De ce nu “Opreşte” sau “Închide”?
Sau “Compunere mesaj nou”. De ce nu direct “Scrie un mesaj nou” sau “Compune un mesaj nou”?, doar Mac OS este user-friendly. (Compunere totuşi mă duce cu gândul la compunerile din clasele mici.)
Nu fac mişto, nu fac pe deşteptul, mi-am spus părerea.
Observație corectă, ține de armonizarea modului de adresare. Opțiunea noastră curentă pentru modul de adresare în cazul comenzilor date de către utilizator computerului (practic OS-ului) este imperativ, pers. a II-a singular. Tot ce s-a tradus în ultimul an respectă această regulă. Problema este că actuala localizare a preluat o bază destul de mare dintr-o traducere anterioară care folosea “substantivizarea”. Scopul nostru este ca, în cele din urmă, modul de adresare să fie standardizat. Modificările vor fi făcute însă treptat, per componentă, pentru a minimiza riscul apariției altor probleme.
O remarcă întîrziată.
Un sistem de operare în limba ta e nu numai necesar, ci şi frumos. Altfel, am putea, ca basarabenii, să învăţăm rusa ca pe Tatăl nostru, iar limba română s-o mugim.
Observație corectă, ține de armonizarea modului de adresare. Opțiunea noastră curentă pentru modul de adresare în cazul comenzilor date de către utilizator computerului (practic OS-ului) este imperativ, pers. a II-a singular. Tot ce s-a tradus în ultimul an respectă această regulă. Problema este că actuala localizare a preluat o bază destul de mare dintr-o traducere anterioară care folosea “substantivizarea”. Scopul nostru este ca, în cele din urmă, modul de adresare să fie standardizat. Modificările vor fi făcute însă treptat, per componentă, pentru a minimiza riscul apariției altor probleme.
Dacă mi se permite sinceritatea, constructivă și amicală: o localizare, deși nu un lucru foarte greu în sine (dar nici foarte ușor), presupune o anume coerență în abordare, o listă cu probleme (mai mari sau mici, mai importante sau mai puțin importante), o listă de priorități, o listă de probleme rezolvate etc. În orice caz, nu în felul în care ați abordat voi chestiunea (sper să nu te superi, dacă o faci, sper să-ți treacă repede).
Se putea, de mult (= de ani de zile), organiza un grup de lucru, de discuții, de feedback… mai ales că, în ultimii ani, au apărut destul de multe localizări, mai ales în lumea open source. Nu discut dacă sunt bune sau rele (unele mi se par OK, unele discutabile – dar asta e altă poveste). Dacă s-ar fi procedat așa, acum am fi fost (foarte) departe. Nici acum nu e târziu, conform principiului „mai bine mai târziu decât niciodată”. Loc ar fi, bunăvoință să fie…
Pana una-alta, un grup de lucru vad ca s-a organizat, liste or avea si ei, iar noi asteptam produsul final. Dupa care o sa ne dam cu parerea.
Restul sunt povesti vechi, irelevante.
Pana una-alta, un grup de lucru vad ca s-a organizat, liste or avea si ei, iar noi asteptam produsul final. Dupa care o sa ne dam cu parerea.
Restul sunt povesti vechi, irelevante.
De ex “Economizor”. Există cuvântul în română, dar mie nu-mi sună prea frumos. Aş prefera “Economiseşte energie” sau poate altfel.
Părerea mea ar mai fi să nu ne sfiim să folosim cuvinte mai lungi spre înţelegerea userului. Nemţii care au cuvintele kilometrice nu au avut nicio jenă în a-şi face localizarea cât mai explicită. De ex au comenzi ca: “Alle Fenster der letzten Sitzung erneut öffnen” sau “Bildschreibtisch & Bildschirmschoner”. Asta e, te obişnuieşti cu ele.
De ex “Economizor”. Există cuvântul în română, dar mie nu-mi sună prea frumos. Aş prefera “Economiseşte energie” sau poate altfel.
Părerea mea ar mai fi să nu ne sfiim să folosim cuvinte mai lungi spre înţelegerea userului. Nemţii care au cuvintele kilometrice nu au avut nicio jenă în a-şi face localizarea cât mai explicită. De ex au comenzi ca: “Alle Fenster der letzten Sitzung erneut öffnen” sau “Bildschreibtisch & Bildschirmschoner”. Asta e, te obişnuieşti cu ele.
Da, așa e, numai că ce se potrivește pe germană nu prea se potrivește pe română și invers. Româna și limbile romanice nu compun cuvinte să ajungi la un cârnat de un rând, în germană e ceva uzual. Unele limbi folosesc infinitivul pe rol de imperativ, uz răspândit și în dialogul om-calculator. Și româna mai face așa, dar sună sec (a nu considera că...) și, într-un asemenea context, aiurea (evident, pot fi și părere contrare).
E foarte mult de discutat: de la principii de abordare la mod de realizare; la semiotică la birotică; de la uz la abuz; de la cuvinte și expresii la turnarea lor în pagină etc. etc. În ciuda aparenței, nu e chiar ușor. Dacă vrei să faci ceva cât de cât util. La plezneală, iese orice și oricum. Vorba ceea, decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost.
De ex “Economizor”. Există cuvântul în română, dar mie nu-mi sună prea frumos. Aş prefera “Economiseşte energie” sau poate altfel.
Părerea mea ar mai fi să nu ne sfiim să folosim cuvinte mai lungi spre înţelegerea userului. Nemţii care au cuvintele kilometrice nu au avut nicio jenă în a-şi face localizarea cât mai explicită. De ex au comenzi ca: “Alle Fenster der letzten Sitzung erneut öffnen” sau “Bildschreibtisch & Bildschirmschoner”. Asta e, te obişnuieşti cu ele.
Da, așa e, numai că ce se potrivește pe germană nu prea se potrivește pe română și invers. Româna și limbile romanice nu compun cuvinte să ajungi la un cârnat de un rând, în germană e ceva uzual. Unele limbi folosesc infinitivul pe rol de imperativ, uz răspândit și în dialogul om-calculator. Și româna mai face așa, dar sună sec (a nu considera că...) și, într-un asemenea context, aiurea (evident, pot fi și părere contrare).
E foarte mult de discutat: de la principii de abordare la mod de realizare; la semiotică la birotică; de la uz la abuz; de la cuvinte și expresii la turnarea lor în pagină etc. etc. În ciuda aparenței, nu e chiar ușor. Dacă vrei să faci ceva cât de cât util. La plezneală, iese orice și oricum. Vorba ceea, decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost.
De asta discutăm, ca să nu iasă la plezneală. Păi asta spuneam, apropos de ce se potriveşte într-o limbă sau alta, să facem localizarea cum ni se potriveşte. E mai clar şi mai frumos din două cuvinte decât din unul, punem două. Ţie îţi place “Economizor”?
Nu, dar – sincer – nu mă pleznește geniul cu altă idee mai bună.
Avem economie (de energie), bec economic etc. Economizor ar face parte din familie, pare doar neuzual, deoarece nimeni nu l-a folosit într-un asemenea context.
Ăsta e însă, poate, un exemplu minor, dar e și el un exemplu.
Deci, ce propunere alternativă ai la „economizor”?
Nu, dar – sincer – nu mă pleznește geniul cu altă idee mai bună.
Avem economie (de energie), bec economic etc. Economizor ar face parte din familie, pare doar neuzual, deoarece nimeni nu l-a folosit într-un asemenea context.
Ăsta e însă, poate, un exemplu minor, dar e și el un exemplu.
Deci, ce propunere alternativă ai la „economizor”?
Păi tocmai te-a “pleznit geniul”
“Economie de energie”, cum ai spus, sună mai frumos
