Applecați de acasă: Gaura din covrig

Marți, Iulie 14, 2009

Acest articol a fost publicat de Florin Iaru în Academia Caţavencu din 24 Iunie 2009. Text reprodus prin amabila permisiune a autorului. © 2009 Academia Cațavencu, marcă a grupului Realitatea-Cațavencu.

Java e un limbaj de programare. Uf… Articolul ăsta începe rău. De parcă numai asta ne-ar lipsi. Doar n-o să învăţăm acum să înşirăm simboale pe aţă, batalioane de semne crăcănate în urma cărora să lansăm la apă un softache care să nu folosească la nimic! Mai mult, voi zice eu, înţepat: care merge ca ochii mortului şi care, la noi, pe Mac, are o gaură.

Dar s-o luăm cu începutul. Prin 1995, James Gosling şi Sun Microsystems pun la punct această drăcie, cu care se creează o maşină virtuală. Partea mişto a plicticoşeniei de mai sus e că aplicaţiile Java sînt open platform, adică nu depind de maşină (Mac, PC sau Sun) şi rulează în parametri aproximativ identici.

Ca să mă înţelegeţi mai bine, deşi cvasi-identic ca înfăţişare, Photoshop-ul de Mac e complet rescris în limbaj-maşină atunci cînd rulează pe PC. Munca de rescriere e complicată şi trebuie să ţină seama de o serie întreagă de deosebiri de hardware sau de sistem. Din punctul ăsta de vedere, Java e un passepartout, cu minime complicaţii şi un set redus de instrucţiuni. Rulînd pentru o maşină virtuală, programele scrise în Java nu apelează la limbajul-maşină. Mai mult, ca să facă viaţa grea monştrilor operaţionali (Apple şi Microsoft), din 2007, Sun a eliberat întreaga tehnologie Java, sub emblema open source. Că vor, că nu vor, c-o fi tunsă, c-o fi rasă, atît Apple, cît şi Microsoft a trebuit să adopte Java.

Acum, vin şi eu ca Efimiţa şi întreb: ce mare scofală Java asta? Păi, dacă v-aş spune că multe pagini web dinamice n-ar funcţiona, că nu v-aţi putea înscrie în concursuri online, că n-aţi putea posta răspunsuri acide şi că n-aţi putea cotrobăi prin bănci, ba chiar cîteva aplicaţii frumoase, precum NeoOffice, nu s-ar urni din loc, m-aţi înţelege? Păi, de ce nu se face mai repede Java asta, soro, ar zice aceeaşi Efimiţă…
Of, abia acum încep durerile facerii. Spre deosebire de surata lor de pe PC, versiunea de Mac suferea de un defect major. Are (avea) o gaură de securitate cît… malul. Asta însemna că oricine (bine, nu chiar oricine, numa’ hackerii) putea să ruleze în fundal, ca administrator sau superuser, şi să-ţi ia boii de la bicicletă. Cum mama dracului una ca asta? Păi, în clipa în care deschizi orice browser (nu vă faceţi iluzii că Firefox ar fi mai sigur decît Safari), Java e activat. E suficient să te legeni numa’ puţin în braţele dulci ale pornografiei sau mai vînjoase ale warez-ului şi ţi-ai luat-o. Adio, cărţi de credit, adio, dulce libertate! Devii un bot de humă din lumea boţilor. Nu mă credeţi? Păi, să facem un test. Mergeţi la următoarea adresă: http://landonf.bikemonkey.org/static/moab-tests/CVE-2008-5353/hello.html. Nu uitaţi să daţi sonor maşinii. Dacă o să cînte, sînteţi în plop. Aşa că citiţi mai departe!

O soluţie agresivă e să debifaţi opţiunea Enable Java din browser. Nu mai participaţi la jocuri, e drept, dar jucaţi singur, acasă, necîntat de alţii. Altă soluţie a venit, de la Apple şi Sun, acum cîteva zile. Update Java, de 150 mb. Nu staţi pe gînduri, cum îi văd pe mulţi că se strofoacă. Toate mesajele de la mărul cel mare sînt gratuite, utile şi fără carcalaci. A treia soluţie e, cum v-am mai spus, să nu deschideţi calculatorul. Dar, în cazul ăsta, la ce bun să mai citiţi articolul de mai sus? Efimiţa poate să-şi roadă liniştită gaura de la covrig!

Macul şi barosul

N.E. A apărut între timp update-ul care astupă gaura! Detalii pe forum.

Autor: huk