Applecați de acasă: Moartea domnului Hardulescu

Luni, August 03, 2009

Acest articol a fost publicat de Florin Iaru în Academia Caţavencu din 22 Iulie 2009. Text reprodus prin amabila permisiune a autorului. © 2009 Academia Cațavencu, marcă a grupului Realitatea-Cațavencu.

Jale mare în redacţie: două hard-uri moarte într-o săptămînă, amîndouă Fujitsu-Siemens. Amîndouă de 80 de giga. Amîndouă cu datele importante, irepetabile ale posesorilor. Amîndouă – nişte ştifturi (părerea mea). “Ai văzut? – m-a agăţat scepticul de serviciu. Nu ţi-am zis io că Apple are buba?” Am oftat. E drept, mi-a zis. Dar are cu adevărat dreptate? Am cea mai mică legătură dintre sistemul de operare, componentele fizice, chipset-uri şi moartea domnului Hardulescu. A existat o incompatibilitate de chipset Seagate-Apple, dar s-a rezolvat.

Alta mai era legată de mecanismul de parcare automată a capetelor de citire în caz de accident.

În portabilele care au propriul sistem de alarmă (sudden motion senzor, vezi: http://support.apple.com/kb/HT1935), confruntarea dintre cele două protecţii care se-mpulică duce la kernel panic. Există un utilitar care rezolvă problema, dezactivînd securitatea Apple, dar e pe bani. E vorba de MacPilot şi costă 20 de dolari. Mai simplu e să iei un hard care nu are protecţia de care vorbirăm. Cum îl recunoaştem? Hard-urile Seagate au două rînduri de litere în coadă: AS şi ASG. (G vine de la greaţă, gravitaţie sau gravitate.) Dacă aveţi MacBook sau MacBook Pro, feriţi-vă de acel punct G! În ceea ce-i priveşte pe cei de la WD, alegeţi specificarea Without Freefall Sensor. OK, pînă aici e clar. Să purcedem mai departe.

De cînd am încropit la Caţavencu o minusculă comunitate Mac (mai toţi cu laptoape MacBook, albe – da’ şi de-alea negre, la Iulian Tănase şi Simona Tache, că-s mai ortomani), au căzut patru hard-uri interne. Primul, acum doi ani. „Şi cum s-a-ntîmplat – am zis, să mă aflu în treabă –, a picat aşa, dintr-o dată?“ Proprietarul m-a privit cu nefericire: „Noo, a cîrîit aşa, cam o lună. Sfîr, cîr, bzz… Pointer-ul mai ţopăia pe ecran… Dacă porneam la rece, era OK şi nu m-am îngrijorat, m-am gîndit că poate reinstalez“. Am tras o înjurătură tăcută. Semnele fuseseră clare. Bunul mers la rece indica şi mai clar o componentă hardware buşită. În clipa în care lua viteză şi începea frecuşul, se ducea dracului rapiţa. „Şi, am mai încercat eu marea cu degetul, ai făcut backup?“ M-a privit cu disperare. Nu mai spun că orice încercare de recuperare a datelor a fost sortită eşecului. Istoria, vai, s-a repetat. Iar cazul lui Iulian Tănase a smuls lacrimi de compasiune pe blog. Pe scurt, din patru hard-uri, numai unul a restituit proprietarului ce era al lui. Ca-n România.

Problema e că hard-urile sînt ca seminţele, e supraproducţie, iar producătorului nici că-i pasă dacă înlocuieşte (în garanţie) unul mort cu unul viu. Am mai vorbit de backup-uri aici, n-am să vă bat încă o dată la cap. Degeaba ai scriitor de discuri, degeaba ai flash-uri, la naiba cu hard-ul extern. Pînă n-o păţeşti o dată, pînă nu-ţi smulgi părul din cap de necaz şi de durere, nu te înveţi minte. Însă există o metodă rapidă de back-up, fără soft, fără limitări, fără chichiţe, fără dureri de cap: MediaFire. Te duci, te înregistrezi, poţi uploada cît îţi pofteşte inima şi poţi share-ui. Sigur, ca la orice serviciu gratuit, există o limitare: un upload nu poate depăşi 100 MB. Dacă aveţi Stuffit, e bine, dar e pe bani. Pentru ruperea unui fişier, moca, e bun SimplyRar.

Acestea fiind zise, acum nu vă rămîne decît ca, înspăimîntaţi ori numai conştiincioşi, să daţi fuga unde v-am spus şi să salvaţi ce se mai poate salva. Din păcate, nu-mi fac iluzii. A, şi era să uit: nu e nici o legătură între hard-uri şi OS X. Rămîne cum am stabilit!

Macul şi barosul

Autor: huk