Mă întreb: chiar aș cumpăra o mașină Apple?

Vineri, Aprilie 03, 2009

Bun, hai că merge treaba. După ce mi-a ieșit un serial nemaivăzut de 3 știri consecutive, se pare că am cam convins Masa Rotundă a Adminilor Macuser de intențiile mele “oneste și altruiste”.
Acum, e timpul să-mi dezvălui adevărata față, și anume că “merg pă interese”. Iar interesul meu este să devin cel mai mare jurnalist auto în viață din spațiul carpato-danubiano-pontic (dominarea globală e, din păcate, un produs înregistrat de >Brain</a>). Dar pentru asta trebuie să mă citească cineva…

Articol scris de Szlaeyer

Și aici e frumusețea planului meu unic și diabolic: scot de la naftalină o opinie de pe >>>>>SITE-UL MEU<<<<<, una care are de-a face atît cu mașini, cît și cu Apple! Pac-pac! Uite cum se justifică să-mi pun ditamai linku’ pe prima pagină și să fac rating! Mai că-mi vine să-mi formez propriile servicii secrete la cît de subtil sunt…

Stau pe forumul macuser.ro și aflu că produsele Apple s-au găsit în România relativ repede după Revoluție. Pe vremea aia nu prea știam eu ce-i aia un PC, darămite un Apple. Văzusem și eu reclamele la televizor, doar că nu făceam distincția între “peceu” și “măr”. 

Prin ’95 am primit cadou un 386 (cu procesor AMD!) și din acel moment am început să învăț cam ce înseamnă “tehnica de calcul”. Apple probabil că mai dădea tîrcoale subconștientului meu, dar am ales să-l ignor, căci odată cu lumea MS-DOS-ului am descoperit că există și jocuri…

Una peste alta am ales Informatica drept specializare la liceu, deși n-am avut chemare. O fi fost lenea sau incapacitatea mea de a gîndi, nu știu, dar nu regret nici un moment că m-am lăsat sedus de presa auto.
Aici am reintrat în contact cu macurile, căci toate trusturile mari de presă lucrează cu ele. Țin minte și acum cum stăteau peste tot în jurul meu, în redacția de la ProMotor, cum mă atrăgeau către partea necunoscută “forței”, deși “bunul simț” zicea altceva. Căci, în afară de art director-ii de acolo, toată lumea îmi spunea că “n-are rost, frate, că nu merg JOCURILE, n-ai programe…”.
Vax! Ignoranța cea de toate zilele, după cum m-am convins mai tîrziu, cînd mi-am cheltuit banii strînși cu greu pe un PowerMac dual, de 1Ghz.
Începînd cu acel moment Alfa ostilitățile s-au desfășurat cu repeziciune, iar acum am o întreagă colecție de macuri și sînt fidel enoriaș al “Casei Martorilor lui Jobs”.
Dar de aici și pînă a mă lăsa sedus de o eventuală mașină Apple pare că-i o cale cam lungă... Sau nu?

Ideea e că piața automobilelor electrice este în continuă expansiune și mai multe studii arată că potențialul ei este mult mai mare decît s-a estimat inițial. Cu toate acestea, cei mai mulți producători ezită să sară cu capul înainte, cel puțin din două motive.

Primul ar fi că noua categorie ar putea atrage companii ce furnizează energie electrică, iar acestea ar putea oferi produsul final împreună cu un abonament substanțial redus la factura lunară, ca bonus. Și e greu să bați o astfel de ofertă.
Al doilea motiv este faptul că majoritatea clienților de vehicule ecologice sînt oameni bogați, care cumpără mașina în cauză drept a doua sau a treia în familie, mînați și de faptul că e “cool” să fii un mic >Captain Planet</a>. Deci, dacă mîine vreun “dizainăr” sau alt “pilon” al societății de consum va proclama vibratoarele solare drept noul gadget “must have”, milioanele investite de producători se pot evapora mai repede decît mititeii de la “binefacerili” lu’ Vanghelie.

Deși aceste riscuri, coroborate cu frumusețea de criză ce ne stă pe cap, pot descuraja chiar și producătorii care au (deocamdată) o situație financiară solidă, un sondaj de opinie aduce un argument pro foarte important.
4.000 de respondenți, din opt țări (printre care SUA, China, Japonia și Germania), ar cumpăra o mașină electrică pe loc, deși e important de menționat că vorbim în continuare de oameni cu stare, ce caută un mijloc economic și ecologic pentru deplasările scurte, preponderent urbane.

Cînd vine vorba de marcă, 48% au preferat BMW, deci bavarezii par să aibă un viitor strălucit, chiar dacă nu sînt tocmai cunoscuți pentru propulsiile electrice.
Surpriza, însă, a fost Apple, pentru care ar opta acum 21% dintre cei chestionați, ceea ce, avînd în vedere că americanii n-au nici un fel de experiență în domeniu, este un rezultat demn de toată considerația. Este, de asemenea, cel mai bun exemplu vizavi de “forța motivantă pe care o poate avea loialitatea față de un brand”.

Și e adevărat… Nu odată mă opăresc cînd aud că cineva “denigrează” orice-i Apple, deși sînt situații în care dreptatea este cam departe de mine. Dar sînt dispus să mă cert cu cineva, pentru că Apple e aproape perfect, Apple e mai altfel ca orice alt… altfel și, ca atare, facă-se voia Jobsului… 
Cu alte cuvinte: sînt dispus să devin subiectiv doar pentru că e vorba de Apple, deci, în mod normal, ar trebui să cumpăr mașina lor și să fiu fericit “în lumea mea”...

Dar dacă vreau să fiu obiectiv? Dacă încerc să o văd ca o soluție viabilă pentru “norod”? Avînd în vedere că gigantul din Cupertino tocmai a anunțat un laptop cu o autonomie de 8 ore (și o durată de viața a bateriei mult peste media pieței), nu cred că forțez “meandrele concretului” cînd îmi imaginez că același lucru poate fi făcut și la o scară mai mare. Mai mult, avînd în vedere că business-ul de bază (prin volumul producției) are potențialul de a reduce semnificativ prețul bateriilor (la care se adaugă loialitatea de marcă amintită), Apple s-ar afla în poziția de a oferi mașina electrică la un preț mai mult decît competitiv, unor oameni dispuși să o cumpere și dacă ar costa semnificativ mai mult. Cam miroase a succes, nu?

Firește, la fel ar putea fi un eșec răsunător și n-ar fi primul din istoria companiei. Dar cei care spun că Apple ar trebui să-și vadă de merele sale să nu uite că Ferruccio Lamborghini producea tractoare pînă cînd noul său Ferrari l-a dezamăgit profund și l-a făcut să devină producător de mașini sport. Sau că, la începuturi, Toyota - numărul 1 mondial de acum - era un umil atelier ce asambla războaie de țesut…

Iată și o opinie despre cum ar trebui să arate >mașina Apple</a>.

Autor: huk